Când copilul se enervează, îți aruncă priviri tăioase și strânge din dinți, este evident că are sentimente profunde de furie. Este posibil să lovească, pentru a-și arăta furia. Ca părinte, trebuie să-ți înveți copilul să renunțe la aceste ieșiri și să îl ajuți să-și exprime furia într-un mod sănătos.
Cum poți face acest lucru?
Să ne gândim puțin la următoarea situație: copilul tău în vârstă de trei ani dă dovadă de autocontrol și progres de care ar trebui să fiți amândoi mândri. Munca ta cu el a dat în mod clar roade. La vârsta de trei ani, strânsul din dinți cu o față furiosă exprimă furia într-un mod sănătos, deoarece nu afectează pe nimeni acest gest. Ce este cu adevărat important într-o astfel de situație reprezintă modalitatea ta de a comunica eficient cu copilul și de a empatiza cu el, deoarece creierul lui își dezvoltă abilități de reglare emoțională cu fiecare zi în care îl încearcă astfel de emoții.
► Citește și: Apariția tantrumurilor la copii: Cum să fii o mamă calmă și pozitivă în 3 pași simpli
Despre sentimentul „interzis”
Furia este cea mai grea emoție pe care o putem trăi. Cu toții am experimentat această emoție când am fost copii, unii chiar și la maturitate, și faptul că îți vezi copilul într-o situație în care ai fost și tu, la un moment dat, poate fi un declanșator emoțional pentru tine. Furia ne face să ne simțim inconfortabil dintr-o serie de motive și adesea le transmitem copiilor noștri să-și exprime emoțiile, cu excepția furiei. Dacă te simți confortabilă cu furia ca fiind o emoție naturală, probabil îți lași copilul să-și exprime emoțiile prin furie, dar fără să rănească pe cineva.
► Citește și: Creșterea și educarea copilului: Cele mai importante sfaturi de la Maria Montessori
Furia în creierul copilului
Copilul mic este format să simtă emoțiile puternice, dar încă nu are creierul suficient de dezvoltat pentru a valorifica aceste emoții. El nu are capacitatea de a afirma cu calm cum se simte atunci când este furios și acest lucru este complet normal. Este mult prea complex pentru creierul lui de a observa emoția, de a opri impulsul puternic, de a avea o perspectivă de ansamblu și de a fi capabil să pună în cuvinte o experiență extrem de emoționantă. Abia ne descurcăm noi, ca și adulți, să facem toate aceste lucruri.
► Citește și: Cum am reușit să am un copil înțelegător, la nici 2 anișori. Ce cred că m-a ajutat
Gestionarea așteptărilor
Acest lucru se referă la faptul că trebuie să ne ajutăm copiii să-și dezvolte abilitățile importante într-un mod care să se potrivească cu abilitățile pe care le au deja și disponibilitatea lor de a le dezvolta. Când copilul tău se confruntă cu o criză de furie, trebuie să te concentrezi pe două obiective: reglarea fizică a emoției puternice și de a deveni confortabil cu furia. Aceste abilități reduc intensitatea furiei și îi oferă copilului instrumente de reglare emoțională care durează toată viața.
► Citește și: Copilul țipă în public? Iată 4 sfaturi pentru a-l opri să facă acest lucru
Autoreglementarea este cheia
Autoreglementarea este una dintre cele mai puternice strategii pentru sănătatea noastră emoțională: să ne învățăm să ne calmăm atunci când suntem într-o situație de dificultate.
Când copilul tău devine furios, ia-i mâna și pune-i-o pe piept, spunându-i: "Oprește-te puțin, respiră și simte-ți inima”. Când rămânem calmi și oferim confort fizic, cum ar fi îmbrățișarea, sistemul nostru nervos ajută corpul copilului să-și regleze emoția de furie.
► Citește și: Cum să-ți ajuți copilul să-și gestioneze emoțiile mari, înainte ca ele să se transforme într-un tantrum
Părinții sunt modele pentru copiilor lor. Așa că, dacă vrei să ai un copil calm, trebuie să-i transmiți acest lucru și să fii și tu la rândul tău calmă și răbdătoare cu el.
