Creativitatea, inteligența emoțională și independența sunt abilități extrem de importante pentru generațiile actuale, care îi ajută pe copiii noștri să atingă succesul mai târziu, atât pe plan personal, cât și profesional. Specialiștii în educație timpurie susțin că aceste abilități pot fi dobândite din primii ani de viață, cu ajutorul unei educații adaptate vremurilor pe care le trăim, atât la creșă sau grădiniță, cât și în familie. Însă copiii sunt tot mai mult atrași de tehnologie, iar părinții nu reușesc întotdeauna să găsească echilibrul între fericirea de moment a copiilor și educarea acestora cu efecte pe termen lung.
Tot mai mulți părinți includ telefoanele mobile în rutina zilnică a copilului
Există tot mai multe semnale de alarmă cu privire la includerea tabletelor, telefoanelor și computerelor în rutina zilnică. Aceste mijloace folosite de adulți pentru a menține copilul atent în timpul mesei, pentru a-l amuza sau chiar adormi îngreunează dobândirea de abilități și cunoștințe dezadaptative precum sedentarismul și competitivitatea.
Chris Rowan, terapeut pediatru, scrie pentru Huffington Post: “Copiii se bazează acum pe tehnologie pentru cea mai mare parte a jocurilor, limitând atât provocările pentru creativitatea și imaginația lor, precum și experiențele fizice necesare pentru o dezvoltare senzorială și motorie optimă.” Accesul iresponsabil al copiilor la tehnologie încurajează repausul creativ, având consecințe grave pentru achiziția unor abilități de bază, precum cooperarea, deschiderea spre experiențe și spiritul de echipă.
Cum îi distragem atenția de la telefon sau tabletă
Helen O’Donoghue, expert în sisteme educaționale internaționale, a împărtășit, pe parcursul sesiunii sale de training din cadrul Conferinței de Educație Timpurie desfășurate în luna noiembrie la București, strategii și idei de activități care au rolul de a eficientiza, la grădiniță și acasă, procesul de învățare al copiilor tot mai fascinați de tehnologie și ecrane smart.
1. Joaca înseamnă învățare, nu o exclude din programul zilnic! Pentru copii, joaca reprezintă cea mai importantă sursă de informații. Din interacțiunea cu mediul înconjurător, interior sau exterior, din socializare și din jocul de rol, copiii ajung să înțeleagă ce îi pasionează, ce îi face curioși sau chiar ce îi sperie. Joaca este limbajul copiilor, iar adulții, fie ei educatori, părinți sau rude, trebuie să învețe acest limbaj pentru a le asigura o dezvoltare armonioasă. Mediul și resursele din sala de clasă trebuie, obligatoriu, să le dea copiilor oportunitatea de a se juca.
2. Integrează interesele fiecărui copil în deprinderea capacităților cognitive. Chiar și adulții rețin mai bine un subiect atunci când acesta le stârnește interesul. Pentru copii, abordarea scrisului, a număratului și a vorbitului prin prisma temei care îi pasionează dă rezultate incredibile în dezvoltare. Dacă un copil este pasionat de dinozauri, spre exemplu, numărați împreună figurine, citiți povești cu dinozauri, confecționează fosile din hârtie și încurajează-l să exploreze textura, mărimea și forma.
3. Concentrează-te pe deprinderea capacităților de bază pentru învățare, nu pe grăbirea procesului de dezvoltare. În perioada preșcolară, copiii se pregătesc pentru ce urmează să învețe ulterior, în anii de școală. Scopul educației preșcolare nu este acela de a-I face pe copii să scrie perfect, ci mai degrabă, de a dezvolta legătura ochi-mână pentru achiziția de mai târziu. Pe tabla existentă în clasă copii pot fi încurajați să deseneze diverse forme, pentru cultivarea fluidității mișcării.
4. Creează întotdeauna o provocare pentru copii. Copiii iubesc aventurile și, cu cât procesul de învățare arată și se simte mai mult ca o aventură, cu atât receptivitatea lor va fi mai mare. Dacă un copil reușește, spre exemplu, să sorteze foarte ușor obiectele din lemn de cele din metal și plastic, atunci activitatea nu îi aduce nimic nou îi învățare, doar confirmă o abilitate existentă. Această situație poate fi remediată prin întrebări care să stimuleze gândirea copiilor, precum “Care dintre aceste materiale sunt provenite din natură și care sunt confecționate de om?”
5. Include informațiile abstracte, precum numerele, în contexte din realitate. Copiii sunt foarte receptivi la activitățile concrete, pe care le pot încadra repede într-o situație familiară. Cuvintele și numerele sunt pentru ei noțiuni abstracte, dar pe care le pot învăța atunci când sunt integrate în mediul potrivit. Crează spații dedicate contextelor reale de viață. De exemplu, un colt amenajat ca un garaj, un spațiu care imită o bucătărie, etc. Facilitează includerea de imagini și cuvinte asociate acelui context (precum obiecte, calități ale obiectelor sau acțiuni desfășurate în mediul respectiv), iar copiii le vor recunoaște mai ușor.
“Ceea ce copilul trăiește până la vârsta de 7 ani devine o parte importantă a felului în care el va gândi și se va comporta pe parcursul vieții. Educatorii au oportunitatea de a se asigura că aceste experiențe sunt unele benefice pentru copii și pentru adulții de mai târziu”, le-a transmis Helen O’Donoghue profesioniștilor care lucrează cu copii între 0 și 10 ani, în încheierea sesiunii sale din cadrul Conferinței de Educație Timpurie.
Despre Conferința de Educație Timpurie:
Conferința de Educație Timpurie este un proiect al Fundației Acorns, organizat prin divizia sa de training, First7 Parents & Educators Coaching.
Evenimentul reunește anual experți internaționali în educație preșcolară și primară, într-un cadru propice dezvoltării profesionale prin informație de calitate.
Cu scopul de a susține activitatea educațională în România, organizatorii oferă acces gratuit la conferință personalului specializat din sistemul public de învățământ preșcolar și primar.
Sursa foto: Free pik
