Sunt – 5 grade afară, dar din cauza vântului, se simt vreo -16. Lia a primit ieri o căciuliță cu un moț uriaș, donată de cineva care a plătit ca toată grădinița să aibă una pentru fiecare copil. Pe fruntea ei scrie Tim Hortons dar asta n-o deranjează. Tot ieri Irina a spălat 300 de mere și le-a uscat și le-a pus în pungi, așa ca fiecare copil să poată mânca un măr. La noi acasă merele le spăl eu și uneori se stafidesc în fructieră, dar merele de la școală au fost delicioase. Cum i-a îmbrobodit, ce le-o fi zis despre merele alea acestor copii mâncători de zahăr fără număr, fără număr, fără număr, nu știu. Au declarat că este The Big Crunch Day și toată lumea mănâncă mere. Apăi toată lumea mănâncă mere.
Sunt, cum spuneam, -16 grade. A sunat și al doilea clopoțel, așa că alergăm iute, iute și din cauza vitezei înregistrez doar automat siluetele învelite în voaluri, o pălărie de pai în mâna unei fetițe dintr-a doua, o educatoare de la altă clasă de grădi învăluită într-un pareo galben canar și o puștoaică de vreo șase ani mergând foarte serioasă cu aripioare de înot puse direct peste haina cu puf de gâscă. It’s Beach day, mom! Mă pufnește râsul când le văd pe educatoarele Liei, una în pufoaică, apreschiuri și cu fes cu moț tras peste sprâncene, alta cu o mască de snorkeling pusă pe cap, pe post de bentiță. Afară a început să fulguiască, dar toți piticii urlă entuziasmați: Beach Day! Lia cântă I got sunshine in my pocket.
Și ce dacă e iarna cea mai iarnă și nici nu se zărește vreun colț de primăvară, canadienii au acest spirit fantastic de a stoarce tot ce e mai bun din ce se poate face cu orice. Dacă are canadianul nevoie de o zi de plajă pe 10 martie, își inventează una.
Tot azi e Winter Play Day, ziua când iese toată școala la joacă în aer liber (de-aia le-am îmbrăcat bine). Irina se prăpădea de râs în dimineața asta că Mrs B. va fi la una dintre stațiile de joacă și e responsabilă cu activitatea de sărit coarda. “Îți dai seama, mama, toată ziua o să sară coarda!” .
Și-apoi mai sunt excursiile la ski, cu 40 de dolari îi duce la pârtie, le dă echipament și instructor și le plătește teleschiul – ieftin ca braga, dacă te duci tu, din popor, să se dea plodul cu schiurile nu scapi așa ușor, plus că nici nu mai îngheți la baza pârtiei. O zi pe an, în martie, tot școlarul poate să încerce să se dea cu skiurile. Altădată se duc la patinoar, de n-ai patine te pui pe listă și-ți dă școala, de ai prea multe patine care i-au rămas mici copilului tău, le trimiți la școală pentru ăia care n-au, nu e nici o rușine să n-ai patine, no questions asked, și de nu vrei patinele de la școală poți închiria de la centru cu 10 dolari, în care intră și fâțâiala pe gheață. Mai spre primăvară se duc copiii la înot, fac minim 4-5 ședințe la centrul comunitar, programul se cheamă Swim for Life și de obicei când se duc cu școala costă puțin spre nimic. Cei de clasa a șasea au privilegiul de a merge la un meci de baseball cu diriga lor, 50 de dolari biletul, dar așa apucă să vadă și dacă simt vreun fior în suflețel când e vorba de Blue Jays.
Bine, bine, dar școală fac? Carte? Matematică? Citire? Istoria patriei?
Habar nu am. Teoretic fac. O mai întreb pe Irina ce mai studiază la școală. Semestrul trecut au discutat despre spațiu și despre zbor. Nu doar clasa a șasea, ci TOATĂ școala a studiat aceste două subiecte extrem de interesante. Au învățat despre planete, au construit avioane, au aflat despre forța de gravitație și despre cosmonauții canadieni. Pe urmă au trecut la Black History și au discutat despre drepturile minorităților și au dat un pic cu nasul prin politică și au studiat personalități marcante ale istoriei relativ recente. Acum au trecut la specii pe cale de dispariție (Irina are de pregătit un proiect despre Leopardul de Amur, o specie din care nu mai există decât 70 de exemplare), în paralel discută despre ethnic heritage (trebuie să povestească despre țara de unde vin) și să studieze o personalitate al cărei nume îmi scapă.
Fac și matematică, acum au trecut la ceva geometrie și am aflat că există un soi de paralelipiped numit kite care e un fel de romb mai mic, nu mă întrebați, eu am fost la uman. La Franceză știe Irina să spună cum o cheamă, câți ani are și să ceară apă și de mâncare și să întrebe unde e casa de bilete. Dar titlurile zilei au mereu un sclipici mic. Pink Day (să vorbim despre de ce nu e bine să-i chinuim pe ăia altfel decât noi, fie ei de altă culoare, confuzi dpdv al identității sexuale, hotărâți că ei de fapt sunt unicorni nu oameni șamd), Green Day, Blood Donor’s Day, The Big Crunch, Beach Day, Ski Day, Fitness Break șamd, șamd, șamd. În plus, acum toată școala e împărțită în case ce poartă denumirea unor specii pe cale de dispariție (told you! Irina e Red Fox, Lia e Atlantic Puffin, ne-am distrat foarte tare căutând pe Google poze cu puffins ăștia, despre care bebelușul familiei credea sincer că e un fel de pinguin, dar nu e). Sunt amestecați copii din toate clasele și au fiecare câte un dans și parole și saluturi și secret handshakes și … scopul e să se cunoască între ei și să se împrietenească.
O fi bine? Habar nu am. Știe Irina să înmulțească numere cu mai mult de trei cifre? Bănuiesc că nu. But, mom, when will I ever multiply such big numbers and there are calculators on your phone, this isn’t 1997 anymore… Lasă, puiule, c-o să vezi tu când o trebui să-ți faci taxele ce nasol e să nu știi să jonglezi cu cifrele dar e ok, acum ești mică și spre norocul tău (și-al meu) Laur știe să umble cu softul ăla de calculează dacă și cât mai are statul să-ți dea înapoi, că de luat ți-a luat sigur.
Mie personal mi-a crescut inima când am aflat că Irina a spălat 300 de mere. Ar fi spălat Irina 300 de mere acasă? Vai, ce mi-ar fi auzit urechile… Și după ce a spus la toți cei pe care i-a întâlnit, adulți și copii deopotrivă I washed YOUR apple, and YOUR apple, even YOUR apple – and I am never washing another apple in my life – s-a întâlnit cu Aislin, fetița care împarte ziarele în complex.
(…)
Citește mai mult pe injoaca.ro!
