Persoana cea mai îngrijorată că îl dau pe fiu-miu la creşă de la 1 an şi 6 luni este, am observat, ORICINE nu e mama sau tatăl lui.
E prea mic, se va îmbolnăvi săptămânal, e mai bine acasă cu mama, mai bine chemi bunica, mai bine chemi cealaltă bunica, poate ai vreo mătuşă care vrea să se mute la voi, de ce nu îţi iei bonă, săracul, ce va fi în sufletul lui, mititelul, nici nu ştie ce îl aşteaptă, va plânge mult şi zilnic, va dura şi doi ani acomodarea, să te pregăteşti, cel mai bine îi este lângă mama lui (asta se repetă obsesiv) – puneţi-le între ghilimele şi repetaţi-le de câteva ori ca să înţelegeţi muzica ce-mi gâdilă urechile în ultimele săptămâni.
Partea bună este că eu (şi tare mă bucur că şi tatăl copilului meu simte la fel) sunt foarte încrezătoare că totul va fi bine. Că lui #bebeDavid îi va plăcea la creşă şi va merge cu drag, se va juca şi se va bucura de orele petrecute acolo. Aşa cred eu, poate mă înşel, dar înclin să spun că nu.
Pentru că TOATĂ lumea – absolut – ştie de ce nu e bine să meargă copilul meu la creşă de la 1 an şi 6 luni, am pus pe lista motivele pentru care credem noi că e bine că #Prâsnel să meargă la creşă de lună viitoare. Probabil că unele mi-au mai scăpat, dar promit să mă întorc la lista oricând va fi necesar.
Voila, deci:
- Va socializa mai mult cu copii de vârsta lui. E adevărat că face asta şi în parc, dar nu mereu ne întâlnim cu aceiaşi copii; în plus, deseori diferenţele de vârsta sunt foarte mari în interiorul gardului de la locurile de joacă şi e mai mult haos decât voie bună.
- Îşi va face prieteni. Copilul meu e acel copil care umblă prin parc cu mâna întinsă, nu ca să spună o poveste, ci ca să dea maşinuţa unui alt copil. De multe ori chiar nu are cui să o dea. Chiar cred că relaţiile de prietenii se pot lega din fragedă pruncie. Poate îşi va face şi o prietenă.
(…)
Citește mai mult pe oanabotezatu.ro!
