-16417-b.jpg)
Primăvara este un anotimp al contrastelor – zile mai lungi, soare mai generos, dar și variații de temperatură care pot lua prin surprindere organismul. După luni întregi de iarnă, în care imunitatea a fost deja pusă la încercare de frig, lipsa soarelui și alimentația mai săracă în nutrienți proaspeți, corpul trebuie să se adapteze rapid la noile condiții. În această perioadă, copiii sunt mai expuși riscurilor de viroze și alergii, mai ales că petrec mai mult timp afară, în colectivități, unde virusurile circulă ușor. În plus, polenul și schimbările bruște de temperatură pot slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil. Haideți să vedem ce factori influențează sănătatea celor mici primăvara și cum îi putem proteja.
1. Schimbările bruște de temperatură și efectul asupra imunității
Unul dintre motivele pentru care copiii răcesc mai ușor primăvara este variația mare de temperatură. Dimineața și seara este încă rece, iar la prânz temperaturile pot crește considerabil. Copiii sunt activi, transpiră în aerul mai cald, apoi sunt expuși brusc la frig, ceea ce slăbește răspunsul sistemului imunitar.
Ce putem face:
- Îmbrăcarea în straturi: haine pe care le pot da jos sau pune înapoi ușor.
- Evitarea expunerii la curenți de aer reci după activități intense.
- Asigurarea unui somn odihnitor – oboseala reduce rezistența organismului.
Citește și De la 0 la 20 grade. Creșterea temperaturilor primăvara: impactul asupra copiilor și recomandări
2. Creșterea numărului de virusuri în colectivități
Odată cu venirea primăverii, copiii petrec mai mult timp împreună, în aer liber, dar și în spații închise unde virusurile circulă ușor. Multe viroze primăvăratice seamănă cu răcelile obișnuite, dar pot fi mai agresive, mai ales dacă sistemul imunitar este slăbit.
Ce putem face:
- Spălarea frecventă a mâinilor, mai ales după locuri de joacă sau contact cu alți copii.
- Creșterea aportului de vitamine din surse naturale (fructe, legume de sezon, alimente bogate în vitamina C și zinc).
- Evitarea automedicației – antibioticele nu ajută în cazul virozelor, iar tratamentele trebuie recomandate doar de medic.
3. Alergiile sezoniere, confundate adesea cu răcelile
Mulți părinți observă simptome precum strănut, nas înfundat, ochi iritați și presupun că este o răceală. În realitate, acestea pot fi semne de alergie la polen, praf sau mucegai.
Cum facem diferența?
- Dacă simptomele persistă mai mult de 10 zile, fără febră, și apar mai ales afară, este posibil să fie alergie.
- Mâncărimea ochilor și a nasului este mai frecventă în alergii decât în viroze.
Ce putem face:
- Evitarea expunerii la polen în zilele cu vânt puternic.
- Schimbarea hainelor și spălarea feței după ce copilul a stat afară.
- Consultarea unui medic alergolog pentru teste și tratament adecvat.
4. Alimentația dezechilibrată și lipsa vitaminei D
După iarnă, mulți copii au un nivel mai scăzut de vitamina D, esențială pentru o imunitate puternică. În plus, dacă alimentația nu este suficient de variată, organismul poate avea mai puține resurse pentru a lupta cu infecțiile.
Ce putem face:
- O dietă bogată în fructe și legume proaspete, nuci, semințe și alimente fermentate (iaurt, kefir).
- Expunerea zilnică la soare, măcar 15-20 de minute.
- Eventual suplimentarea vitaminei D, la recomandarea medicului.
Citește și Copiii cu un deficit de vitamina D sunt mai predispuși la bolile respiratorii
Primăvara, imunitatea copiilor primăvara este pusă la încercare din mai multe direcții – schimbări de temperatură, expunere crescută la virusuri și alergeni, plus un organism care încă își revine după lunile reci. Cu o combinație de măsuri simple – îmbrăcare adecvată, alimentație echilibrată, igienă riguroasă și un somn de calitate – putem reduce riscul îmbolnăvirilor și le putem oferi copiilor un start sănătos în sezonul cald.
