Împărțirea este o abilitate socială esențială pe care părinții doresc să o cultive în copiii lor. Totuși, mulți psihologi avertizează că forțarea copiilor să împartă, în mod constant și fără a ține cont de dorințele lor, poate avea efecte negative. În loc să dezvolte empatie și generozitate, această abordare poate genera frustrare, resentimente și chiar anxietate. Așadar, este important să înțelegem de ce nu este recomandat să-i obligăm pe copii să împartă și cum putem sprijini dezvoltarea naturală a acestei abilități.
1. Împărțirea trebuie să fie un act voluntar - Specialiștii în psihologia copilului subliniază că împărțirea nu ar trebui să fie impusă. Atunci când un copil este forțat să împartă o jucărie sau un obiect, el poate percepe acest gest ca o pierdere personală, în loc să înțeleagă adevăratul sens al generozității. Copiii au nevoie de timp pentru a învăța empatia și pentru a înțelege bucuria pe care o poate aduce împărțirea, iar acest proces trebuie să fie unul natural și neforțat.
2. Respectarea proprietății și a autonomiei - Când copiii sunt forțați să împartă, ei pot simți că limitele lor personale nu sunt respectate. Fiecare copil are dreptul la autonomie asupra lucrurilor sale. Înțelegerea și respectarea acestui principiu le oferă siguranța că au control asupra propriilor bunuri, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea lor emoțională. În schimb, pot deveni mai deschiși la împărțire atunci când se simt în control și nu sunt forțați.
Citește și 7 pași pentru a face față unui copil care obișnuiește să-ți dea replici
3. Riscul de a dezvolta resentimente - Forțarea copiilor să împartă poate duce la dezvoltarea unor sentimente de resentiment față de ceilalți copii sau față de adulții care îi obligă. În loc să se bucure de împărțire, ei pot începe să evite sau să refuze acest comportament în viitor, asociindu-l cu experiențe negative. Psihologii recomandă, în schimb, modelarea unui comportament pozitiv, în care copiii văd părinții împărțind în mod natural și din propria dorință.
4. Învățarea empatiei și a cooperării prin exemple - În loc să fie forțați, copiii pot învăța să împartă prin exemple și prin încurajare. Observând adulții și alți copii care împart din proprie inițiativă și văzând rezultatele pozitive ale acestui comportament, copiii vor începe, treptat, să înțeleagă importanța empatiei și a cooperării. De asemenea, părinții pot încuraja discuții despre sentimentele celorlalți și despre cum împărțirea poate aduce bucurie.
Citește și Iată cum să crești un copil corect și cinstit, conform științei
5. Împărțirea în funcție de vârstă și etapă de dezvoltare - Psihologii subliniază că dorința de a împărți variază în funcție de vârsta copilului și de etapa de dezvoltare. Copiii mici sunt, de obicei, mai egocentrici și nu au dezvoltat încă pe deplin capacitatea de a înțelege nevoile și dorințele altora. Este important ca părinții să aibă așteptări realiste și să nu se aștepte ca cei mici să împartă tot timpul. Cu răbdare și îndrumare, pe măsură ce cresc, copiii vor învăța să împartă mai natural.
În loc să-i forțăm pe copii să împartă, este esențial să cultivăm un mediu în care generozitatea și cooperarea să fie încurajate prin exemplu și discuții deschise. Înțelegerea nevoilor și sentimentelor lor le oferă copiilor ocazia să învețe în propriul ritm și să se simtă în siguranță în alegerile pe care le fac. Astfel, împărțirea devine un gest autentic și natural, nu un act impus.
