Am profitat de vremea frumoasă de astăzi și am ieșit cu ambii copii în parc. După o scurtă plimbare, Alber s-a așezat lângă mine, pe bancă și a început să-mi povestească niște întâmplări de la școală, iar Aris a luat cu asalt locul de joacă. Am încercat să fiu ochi și urechi în ambele părți, și la cel mare, să prind esența discuției cu el și la cel mic, să mă asigur că rămâne întreg.
La un moment dat, am observat că o fetiță de 3 anișori încerca să ajungă pe tobogan, doar că Aris al meu se oprise pe scară, în fața ei, cu privirea pierdută la alți copii, și îi bloca accesul. În clipa respectivă, a intervenit tatăl copilei și i-a spus lui Aris, pe un ton dur:
-Fă-i loc fetei mele!
Fără vreun „te rog” strecurat pe acolo, desigur. Aris i-a analizat pe amândoi, a cântărit un pic situația, apoi i-a răspuns simplu bine!, și s-a dat din calea copilei.
(...)
Citește mai mult pe ruxandraluca.ro
