Buni dă bătaie tița? mă întreabă Sara în șoaptă.
Da, vine o vreme când copilul tău devine martor la astfel de scene în parc și începe să pună întrebări ca să înțeleagă ce se întâmplă. Nu e prima dată când asistăm la țipete, amenințări sau loviri, dar e prima dată când Sara abordează subiectul și asta probabil pentru că în ultimele 2 săptămâni și-a dat drumul la vorbă big time.
Se întâmpla la un loc de joacă mic, printre blocuri, dar putea fi oriunde. Fetița în cauză se juca cu frunzele de pe jos. Făcea o grămăjoară și-apoi le arunca în sus sub strigătele repetate și tot mai amenințătoare ale bunicii ei. Da, există șanse mari ca frunzele să fie murdare și mânuțele ei să devină la fel, se poate ca nici hainele să nu scape curate. Dar e copil și are o lume întreagă de explorat. Apă, săpun, detergent, șervețele antibacteriene există.
– Lasă frunzele! O sun pe mamă-ta! Te spun că nu ești cuminte! Câinii și pisicile au făcut pipi acolo! Oprește-te! Dacă nu te potolești te și plesnesc!
Și așa a făcut. Fetița a început să plângă, iar Sara, care stătea pe bancă și mânca struguri, nu pricepea ce se întâmpla. Și, de parcă asta nu ar fi fost suficient, femeia continuă arătând spre cârlionțata mea:
– De ce nu poți fi așa cuminte cum e fetița? O vezi ce frumos stă pe bancă?
(...)
Citeşte mai mult pe cristinaotel.ro
