Vă mai aduceţi când eram noi mici şi “ieşeam afară” la bloc unde tot timpul găseam o gaşcă de prieteni în care ne integram instant? Era destul să cunoaştem doar o singură persoană şi ne comportăm ca şi cum eram cu toţii prieteni de când lumea.
Copiii din ziua de azi nu sunt la fel. Sunt singuratici, crescuţi într-o lume a adulţilor, izolaţi în maşină în drumurile dintre şcoală, after, petreceri private şi casa. Sunt tot timpul supravegheaţi, atenţionaţi, criticaţi şi foarte rar au ocazia să se desfăşoare natural într-un grup de prieteni de aceeaşi vârstă. Chiar şi atunci, preocupările nu mai au legătură neapărat cu ceilalţi copii şi cu o posibilă relaţie de prietenie, de obicei se concentrează asupra telefoanelor, tabletelor şi nivelul la care au ajuns la un anumit joc.
Când cresc şi încep să se rupă de părinţi şi de mediul gen “acvariu” în care au crescut, au dificultăţi majore de a se integra, de a comunica şi de a se face plăcuţi.
E important să-i învăţăm pe cei mici încă de la cele mai fragede vârste cum să-şi găsească prieteni cu care să se joace jocuri care implica activităţi fizice şi multă comunicare. Fără device-uri adică. Prieteniile nu sunt doar o sursă de distracţie. Ele îi ajută pe copii să aibă o dezvoltare plină de semnificaţie. Copiii de vârsta şcolară descoperă în afara familiei cine sunt şi află că o importanţă latură a personalităţii lor, aflată în plină dezvoltare, depinde de reacţiile pe care le stârnesc în semenii lor. A avea unul sau mai mulţi prieteni creează un sentiment al apartenenţei, bazat în primul rând pe pasiunile comune.
În prieteni, copiii au tot atâţia aliaţi cu ajutorul cărora pot face faţa mai uşor diferitelor dificultăţi cu care se confruntă. În felul acesta suporta mai uşor stresul, refuzul sau jignirile.
Poate că cel mai mare beneficiu al prieteniei este că îi încurajează pe copii să crească depăşindu-şi interesul faţă de propria persoană. În acest fel învaţa să nu se gândească numai la propriile dorinţe, ci să dezvolte o perspectivă mai largă în care să aprecieze preocupările celorlalţi aşa cum şi le apreciază pe ale lor. Grija faţă de prieteni sau simplă dorinţă de a se juca cu aceştia poate diminua pericolul egoismului şi poate deschide calea către negociere, compromis şi chiar generozitate.
Şi voi simţiţi că în ziua de azi copiii sunt mult mai reci, mai stingheri şi că nu ştiu cum să se joace cu prietenii lor? Dacă da, cum aţi depăşit această problemă?
Citeşte mai mult pe meseriadeparinte.ro!
