Mulți părinți, în momente de frustrare sau oboseală, recurg la țipat pentru a corecta comportamentele copilului. Deși țipatul poate părea o soluție rapidă pentru a atrage atenția copilului sau pentru a opri un comportament nedorit, cercetările arată că această metodă nu este eficientă pe termen lung și poate avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale și comportamentale a celor mici.
De ce țipatul nu funcționează?
Crește anxietatea și stresul copilului - Atunci când țipi la copil, acesta se poate simți speriat, confuz sau nesigur. În loc să înțeleagă mesajul transmis, copilul este copleșit de tonul ridicat și reacționează mai degrabă la frică decât la conținutul corectiv al mesajului. Acest lucru crește nivelul de anxietate și stres și poate face copilul mai puțin receptiv la învățarea regulilor.
Îl face să fie mai defensiv sau sfidător - Copiii care sunt țipați frecvent pot deveni defensivi sau sfidători. În loc să își corecteze comportamentul, ei pot începe să se opună, să ignore sau chiar să își intensifice comportamentele negative. Țipatul creează o dinamică de luptă de putere, în care copilul poate ajunge să se opună mai mult decât să colaboreze.
Slăbește legătura emoțională dintre părinte și copil - Relația părinte-copil se bazează pe încredere, siguranță și conexiune emoțională. Țipatul repetat erodează această legătură, făcând copilul să se simtă neînțeles sau respins. Pe termen lung, aceasta poate duce la o comunicare mai slabă și la probleme de relaționare între părinte și copil.
Îi afectează stima de sine - Copiii care sunt țipați frecvent pot dezvolta o imagine de sine negativă. În loc să învețe din greșeli, ei pot începe să creadă că nu sunt suficient de buni sau că sunt "răi". Această percepție poate avea efecte pe termen lung asupra încrederii în sine și asupra felului în care copilul se percepe în raport cu ceilalți.
Efectul de modelare a comportamentului - Părinții sunt modele de comportament pentru copiii lor. Dacă un copil vede că părintele răspunde cu țipete atunci când se enervează, va fi tentat să adopte același comportament în relațiile sale cu alții. Astfel, țipatul poate învăța copilul să reacționeze cu agresivitate în situațiile dificile, în loc să folosească metode de comunicare sănătoase.
Citește și Țipatul la copil și cele 5 efecte grave, pe termen lung
Ce să faci, în schimb, pentru a stabili limite eficiente
Setează limite clare și consecvente - Copiii au nevoie de limite pentru a se simți în siguranță și pentru a înțelege ce este permis și ce nu. Este important să stabilești reguli clare și consecvente, astfel încât copilul să știe exact ce se așteaptă de la el. De exemplu, spune-i copilului exact ce comportament este inacceptabil și ce consecințe vor urma, explicând într-un mod calm și ferm.
Citește și Cum să stabilești limite pentru copilul tău, fără să folosești exigența, frica sau rușinea
Folosește un ton calm, dar ferm - În loc să țipi, folosește un ton ferm și calm pentru a-i atrage atenția copilului. Studiile arată că un ton calm și autoritar este mult mai eficient în a corecta comportamentul, deoarece copilul nu se simte atacat sau intimidat. Menținerea calmului demonstrează că ai control asupra situației și că îi oferi copilului un exemplu de autocontrol.
Oferă consecințe naturale sau logice - În loc să pedepsești copilul prin țipete sau amenințări, încearcă să aplici consecințe naturale sau logice. De exemplu, dacă copilul refuză să își strângă jucăriile, o consecință logică ar fi să nu mai aibă acces la acele jucării pentru o perioadă de timp. Aceste tipuri de consecințe sunt mai ușor de înțeles pentru copil și îi ajută să facă legătura între comportament și rezultat.
Încurajează comportamentele pozitive - În loc să te concentrezi doar pe comportamentele negative, oferă laude și încurajări atunci când copilul face alegeri bune. Aceasta întărește comportamentele dorite și îl motivează să repete aceleași acțiuni. De exemplu, poți spune: „Mă bucur că ți-ai strâns jucăriile fără să îți amintesc. Ai făcut o treabă grozavă!”.
Empatizează cu sentimentele copilului - Înțelegerea emoțiilor copilului este esențială pentru a menține o comunicare deschisă și eficientă. În loc să reacționezi la comportament, încearcă să identifici sursa emoțională a problemei. Întreabă-l ce simte și ajută-l să își exprime emoțiile într-un mod sănătos. De exemplu, dacă copilul plânge pentru că este frustrat, îi poți spune: „Înțeleg că ești supărat, dar nu este în regulă să arunci jucăriile. Haide să vorbim despre ce te supără.”
Învață copilul să rezolve problemele - În loc să folosești țipetele pentru a controla comportamentul, ajută-l să își dezvolte abilități de rezolvare a problemelor. Oferă-i posibilitatea de a lua decizii și de a învăța din greșeli. De exemplu, dacă copilul se ceartă cu un frate, poți interveni și întreba: „Ce putem face ca să rezolvăm această problemă? Cum putem face să nu ne mai certăm?”
