Astmul la copii reprezintă cea mai frecventă boală cronică, mai ales în primii ani de viaţă, ce se caracterizează prin hiperreactivitate bronşică, obstrucţie a cailor respiratorii şi reversibilitate bronşică.
Peste 60% dintre bolnavii astmatici sunt depistaţi în copilărie sau la vârsta de adult tânăr (16-40 ani), dar boala poate afecta orice vârstă. Predominant, însă, apare la copiii sub 10 ani, de sex masculin.
►Citește și Astmul și sarcina
Semnele comune şi simptomele pentru astm includ:
• episoade recurente de respiraţie şuierătoare (wheezing);
• tuse;
• dificultăţi de respiraţie;
• apăsare în piept;
• simptomele care apar sau se agravează pe timp de noapte;
• simptomele care sunt declanşate de aerul rece, exerciţii sau expunerea la alergeni.
Pentru copii există o serie de semne şi simptome suplimentare care pot indica astmul. Acestea includ:
• Respiraţia, care este mai zgomotoasă sau mai rapidă decât ar fi normal. La nou-născuţii. frecvenţa respiraţiei este de obicei să ia 30 - 60 respiraţii pe minut, iar pentru copii mici de 20 - 40 respiraţii pe minut;
• tuse frecventă sau tuse care se agravează după un joc activ;
• tuse, mucus şi un naz care curge din cauza rinitei alergice;
Dr. Craiu Mihai, medic primar pediatru la INSMC „Alessandrescu – Rusescu” și profesor la UMF „Carol Davila” din București, de curând pionier al educaţiei online - ”Spitalul Virtual pentru Copii” atenţioneză, printr-o postare pe propria pagină, că, din păcate, se întâmplă ca medicii să vadă un pacient cu astm şi acolo unde acest diagnostic nu există”.
Un principiu solid al strategiei de diagnostic medical se numeşte "Occam's razor" sau briciul lui William din Occam. Acest principiu spune că, în faţa unei dileme care se poate soluţiona prin mai multe posibile explicaţii, ar trebui să ne oprim la cea mai simplă dintre ele, deoarece aceasta are cea mai mare probabilitate de a fi adevărată. Această filozofie de diagnostic, denumită şi "reducţionistă", are tendinţa să "eticheteze" ca fiind astmatici unii copii, doar pentru că este frecventă maladia şi este mai comodă această abordare”, spune dr. Craiu Mihai, pe Spitalul Virtual pentru Copii.
►Citește și Tusea la copii. Când trebuie să te îngrijorezi și ce remedii trebuie să aplici
Pentru a identifica acei copii care au maladii ce seamănă cu astmul din când în când, DAR care au altă afecţiune severă, dr. Craiu Mihai propune nişte fanioane de identificare, sau red-flags, cum le numesc tratatele anglo-saxone. Deci atenţie la:
1. Copilul cu "astm" care slăbeşte constant – acesta ar putea avea o boală consomptivă (TBC sau cancer) sau cu maldigestie/malabsorbţie (fibroză chistică)
2. Copilul cu "astm" care este vânăt la buze şi la extremităţi (limbă, unghii) chiar şi atunci când nu are deloc simptome respiratorii, în afara crizelor. Aceştia pot avea malformaţii cardiac cianogene (în care (mucoasele si/sau tegumentele sunt albastre), compatibile cu supravieţuire lungă, cum ar fi complexul Fallot sau insuficientă respiratorie cronică.
3. Copilul cu "astm" şi degete hipocratice (este caracterizată prin forma de bulb a pulpei ultimei falange, ceea ce determină pierderea unghiului normal dintre unghie şi patul unghial. Vedeţi imaginile). Acesta poate avea aceleaşi categorii de boli ca la punctul 2.
4. Copilul cu "astm" care are dificultăţi de înghiţire constante şi din ce în ce mai importante în timp. Aceştia pot avea tumori în mediastin (limfoame, teratoame, tumoritimice, tumori esofagiene), care să comprime atât esofagul, cât şi căile aeriene.
“Am întâlnit din păcate cazuri din toate grupele listate. Şi care erau trataţi pentru "astm" de multă vreme, chiar de ani de zile”, adaugă dr. Craiu.
Sursa foto
