Mamă de „copil rău”, te văd...
Am fost și eu cândva în tabăra celor care spuneau: copilul se comportă așa pentru că e prost crescut; pentru că nu i s-a dat atenție; pentru că nu i s-a dat timp.Și se pare că Dumnezeu m-a auzit și a avut în plan să mă învețe o lecție importantă, făcându-mă să-mi înghit cuvintele!
Acum și eu sunt mamă de copil rău. Sau sălbatic. Sau obraznic. Sau... cum vrei să îi spui. De copil care nu obosește niciodată. Care nu știe ce înseamnă nu. Care nu își ia niciodată jucăriile sau cărțile, să stea cuminte pe canapea, ca și cum nici nu ar fi. Al meu e gălăgios. Al meu spune fac ce vreau eu, când vreau și... chiar face! Al meu bate din picior în magazin și urlă cât îl ține gâtul.
► Citește și Care este singura greșeală pe care o fac părinții atunci când copilul are un tantrum
Iar eu sunt mama care se simte vinovată în fiecare seară. În fiecare minut. Mama care se întreabă: oare nu cumva am fost prea rea astăzi? Mama care simte privirile pline de judecată ale celor din jur, chiar și ale prietenilor și rudelor. Cea care trebuie să audă comentarii răutăcioase și care vede cum copilul ei este tratat diferit, pentru că e greu de ținut în frâu.
Sunt mama copilului încăpățânat. Și mă rog în fiecare dimineață ca ziua să-mi fie mai ușoară, iar seara mă culc cu gândul că din nou am dat greș, ca mamă. Mă rog să treacă perioada NU-ului, mă rog să fie așa cum îmi doresc să fie și ca lumea să nu mă mai privească așa cum o face zilnic.
Așa că, dragă mamă de copil rău, te văd și vreau să-ți spun nu doar că nu ești singura, ci și că știu că te străduiești mai tare decât credem. Iar pentru asta... nu pot decât să te felicit și să îți spun că ești o mamă minunată! Crede-mă! Copilul va fi bine! Și tu!
► Citește și 31 de motive ciudate pentru crizele de furie ale copilului meu
