Aparatul se plimba pe burta mea, iar lichidul acela rece mă deranja așa cum orice e rece în luna februarie te deranjează. Nu mă pot abține și îl întreb pe medic dacă e fată. Omul se uită la mine peste ochelari și îmi răspunde amuzat: ”Ce văd eu aici numai fată nu e.” Îmi piere cheful pentru câteva zile (eu nu puteam fi mamă de băiat) și nu uit să îi replic: ”Nu știu ce vedeți, dar mie mi-o scoateți fată, că eu nu știu să cresc băieți!”. Medicul, om aproape de pensie, pune instrumentul rece în suportul lui și îmi oferă hârtie, elegant și tăcut ca un pește. Pentru că nu zicea nimic, țin să adaug: ”Am pus și clips roz la analize, deci nici nu vreau să aud că trebuie să îl schimb cu varianta albastră!”. Medicul începe să scrie încet, consultă calendarul și zice: ”Bine!”.
Mamă de băiat sau mamă de fată?
Și bine a fost. S-a arătat la următoarea ecografie exact așa cum o doream: fetiță. În toată perioada dintre cele 2 am fost ursuză și îngrijorată: cum să fie băiat? Eu aveam o fată și aveam experiență crescând-o pe ea. Băieții trebuie crescuți altfel, nu ca pe fete. Prietenele mele cu băieți se documentaseră pe această temă și citiseră din scoarță în scoarță cartea de referință ”Crescându-l pe Cain”. Era ca și cum o luam de la capăt în alt domeniu. Nu mă simțeam în stare. Și oricum eu proiectasem dorința de a avea 2 fete, care să fie prietene și adevărate surori în viitor, să se iubească unele pe altele și să se sprijine, așa cum eu nu am avut cu cine, copil singur la părinți fiind.
Mai mult, casa noastră nu era proiectată pentru a primi 2 copii de sex diferit, nici în prezent și nici în viitor. De fapt, nu era pregătită pentru 2 copii între care exista o atât de mare diferență de vârstă. Dar asta urma să aflu mai târziu.
Griji multe și frământări, dar cine nu are griji când un copil e pe drum și mai are încă unul acasă?
Dragă mamă de băiat
Mi s-a părut o răspundere prea mare pentru mine să cresc băieți. Și nu au venit. Am ales fetele, în capul meu era mai ușor. Acum știu că nu e și că nu mi-am luat grija de pe umeri. De la un moment dat încolo fetele mele vor fi partenerele micuților de azi, cu care se joacă în parc sau la școală. Își vor împărți viața cu ei și chiar visurile. Și eu vreau ca ele să viseze înalt. Eu am avut vise înalte și în toate am fost sprijinită de cel cu care am ales să împart viața, casa, patul. Dar știu femei care au ales greșit sau care au fost alese greșit. Viața e mai bună când o împarți cu cineva care are aceleași valori și principii și când înțelegi că, uneori, năzuințele tale sunt diferite de ale lui și că nu e nimic în neregulă cu asta.
(...)
Citeşte mai mult pe florinabadea.ro
Sursa foto: Pexels
