Adesea, ca părinţi, ne este dificil să ne evaluăm singuri copiii. Şi asta pentru că îi vedem zi de zi. Este nevoie de o privire din afară pentru a putea analiza cu claritate întreaga situaţie.
Dar, desigur, nimănui nu-i place să i se spună cum este copilul său. Mai ales atunci când este vorba despre o caracterizare negativă. Aşa că, mai degrabă, am vrea să găsim noi o modalitate de a evalua întreaga situaţie. Oare avem un copil cu o voinţă puternică sau avem un copil care este nepoliticos, egoist, răsfăţat, violent? Adică ceea ce se înţelege în general prin prost crescut (deşi noi ştim că l-am crescut pe cât de bine am putut).
Haideţi să vedem câteva aspecte care ne-ar putea răspunde la această întrebare:
Cum îţi vorbesc
Se poate întâmpla adesea ca copilul tău să nu fie de acord cu tine oricât de mult i-ai lua tu în considerare binele atunci când decizi ceva. Şi, pentru că aşa este caracterul său, să îţi spună că are o altă opinie, pe care nu intenţionează să şi-o schimbe. Desigur că asta nu îţi va cădea bine şi te va cam enerva.
Dar asta nu înseamnă că este prost crescut. Important este ce fel de cuvinte foloseşte. Dacă îşi exprimă dezacordul şi în acelaşi timp încearcă şi să te jignească, să te facă să te simţi prost, într-un mod pe care nu l-ai permite nimănui, atunci nu ai niciun motiv să o permiţi copilului tău.
Cum privesc înfrângerea
Copiii acceptă cu greu înfrângerea. Dacă o acceptă cu greu pentru că a fost obişnuit să primească tot ce şi-a dorit, fără efort, atunci este răsfăţat.
Dacă o acceptă cu greu pentru că ştie că este bun la ceva şi a muncit mult să o obţină, atunci este un copil cu o voinţă puternică. Şi el va şti să transforme o înfrângere temporară într-o victorie viitoare.
De ce primesc ceea ce vor
Copiii răsfăţaţi considera că este suficient să spună ceea ce vor pentru a obţine lucrul respectiv. Şi dacă nu îl primesc imediat atunci nu le rămâne altceva de făcut decât să spună că îl vor până când îl vor avea.
Atitudinea unui copil care nu este răsfăţat este să ştie că va avea lucruri datorită lui însuşi. Nu aşteaptă lucruri de la alţii, ci au încredere în capacităţile lor de a şi le procura.
Cum îşi exprimă nemulţumirea
Copiii sunt gălăgioşi, fără îndoială. Şi dacă nu le convine ceva atunci devin şi mai gălăgioşi. Dar contează mult şi ce conţine această gălăgie. Un copil răsfăţat va face pur şi simplu gălăgie fără să încerce să explice ceva.
Un copil cu o voinţă puternică va face şi el gălăgie, va vorbi mai tare dact ţi-ai dori şi nu se va opri prea uşor. Dar măcar va încerca să îţi argumenteze poziţia sa, va folosi cuvinte şi nu doar sunete neinteligibile.
În final, un copil răsfăţat este unul care nu acceptă autoritatea părintească, nu înţelege importanţa conversaţiei şi se exprima într-un mod greu de înţeles pentru ceilalţi sau este mereu nepoliticos.
