Conversațiile noastre cu Sara (1.5 ani) arată, deseori, ca o rundă intensă de mima. Înțelege tot ce îi spunem sau îi cerem să facă, dar refuză să spună mai mult decât cele 7-8 cuvinte pe care știm că le poate pronunța.
Se spune că fetele ar vorbi mai devreme decât băieții. Iată că noi avem un exemplu clar care contrazice vorba asta. Alex a vorbit devreme și a ajuns să pronunțe cuvintele corect mai repede decât marea majoritate a colegilor săi de la grădiniță. Sara ne ține, deocamdată, în așteptare cu vorbele și își etalează talentul de a imita animalele. Nu stau să îmi compar copiii toată ziua, dar nu pot să nu observ anumite diferențe.
Îmi imaginez că nu sunt singura mamă care își face probleme, chiar dacă eu cred că ai noștri copiii vor fi bine chiar dacă vorbesc la 1, 2 sau la peste 3 ani. Așadar, am considerat că cel mai bine e să vorbesc cu un specialist care să mă ajute să înțeleg cum stă treaba cu vorbirea la copiii mici. Laura Hărdălău, logoped, mi-a răspuns cu răbdare la toate întrebările.
►Citeşte şi Te rog, citeste-mi o poveste (chiar daca nu stiu inca sa vorbesc)!
Laura, povestește-ne puțin despre vorbire și despre cum se formează limbajul. Există niște repere pe care noi, părinții, ni le putem lua în funcție de vârsta copilului?
Achiziția limbajului reprezintă o etapă decisivă în dezvoltarea copilului, având un impact uriaș asupra întregii lui activități psihice. Limbajul este principalul instrument al gândirii.
Etapele în dezvoltarea vorbirii sunt (doar orientativ, având în vedere că fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare):
- 0-3 luni – apare gânguritul, răspunde cu gângureli la vocea mamei, face vocalize;
- 3-6 luni – râde în hohote, emite sunete și strigăte de bucurie, repetă silabe;
- 6-9 luni – apar onomatopeele, imită modelele sonore;
(...)
Citeşte mai mult pe cristinaotel.ro
Foto: Free pik
