Sunt sufocant de protectiva cu fetele mele, cum...

• 15 apr 2015
• de Anca_Bucuresti

Este important sa te asiguri ca au toate instrumentele necesare pentru a se descurca singure, in functie de varsta, context etc.
Le vei lasa sa actioneze si sa reactioneze intai sub supravegherea ta, si le vei corecta pe parcurs, daca este nevoie.
Inevitabil, trebuie sa ii lasam sa traiasca singuri, la un moment dat :)
Dar asta nu inseamna ca nu ii vom suna zilnic sau nu le vom da sfaturi tot restul vietii lor :)

• 16 apr 2015
• de magda

Exact aceeasi problema o am si eu cu baietii. In permanenta mi se pare ca daca ii scap din ochi vor da in vreun bucluc. Incerc, pe cat posibil sa ma abtin, dar mare independenta nu prea imi vine sa le dau, sunt micuti totusi, la 3 si 5 ani. Am vazut insa parinti mai relaxati care aveau copii si mai mici si nu pateau nimic. Cred ca tine si de cat de prapastios gandesti

• 16 apr 2015
• de annitta_a

Buna! Ce varsta au fetele? Imi inchipui ca-ti va fi foarte greu, dar trebuie sa o faci. Asa cum s-a scris si mai sus, prima data, ar trebui sa le lasi mai libere sub supravegherea ta si apoi pe cont propriu. Este foarte important, sa ne lasam copii sa aleaga, si sa-i invatam sa fie liberi, altfel ei vor ajunge sa fie introvertiti si le va fi teama de tot ceea ce este nou. Libertatea, ii ajuta sa se dezvolte si contribuie foarte mult la implinirea lor ca si adulti.

• 16 apr 2015
• de ccalin

Eu am plecat de la ideea ca trebuie sa fie independenti, pentru ca pe mine ai mei ma enervau maxim cu modul asta de crestere. Si apoi, ce-i prea mult strica. Nu pot sa-ti spun exact cum am facut, dar cea mare, acum la 7 ani, stie sa se descurce singura in orice situatie. Am trimis-o si la coltul blocului dupa paine, am lasat-o si 10 minute in fata blocului cu alti copii, incet-incet toate. Gandeste-te ca daca le dai libertate (dar supravegheate), le vei da incredere in capacitatile lor de a lua decizii corecte. Si plus ca crescand niste copii independenti, vei fi si tu mai libera, si fizic si psihic.

• 16 apr 2015
• de mirella

trebuie sa ai incredere in ele!!!! invata'le, sfatuieşte'le si chiar daca vor gresi sau intra intr'un "bucluc" cum zicea magda lasa'le sa se descurce singure. incurajeazale mereu si ajutale sa'si dezvolte increderea de sine. la capitolul asta si eu am si acum urmarile din copilarie. da'le drumu de mana!!!!! si la propriu si la figurat

• 17 apr 2015
• de complicata

eu incep instructajul inainte de a iesi din casa, vechiile povesti cu iesitul in strada, refuzul de a merge acasa, sa nu traga nimic de pe rafturile magazinelor sa nu se indeparteze de mine.... e micuta doar 2 ani insa am observast ca daca ii repet mereu nu am probleme cu ea. In general merge tinuta de manuta pe afara dar vrea sa meraga si singurica si o las, ma uit in permanenta de ea. prea mare libertate inca nu ii pot da.

• 17 apr 2015
• de evenme

multumesc mult de raspuns.
Stiu ca totul vine de la mine....dar mi-e foarte greu ...le-am lasat sa mearga pana la paine insa le-am urmarit ascunzandu-ma dupa masini ....stiu poate pare penibil ....dar am vazut cum si ce asculta din sfaturile mele.
Si eu am fost un copil tinut din scurt si probabil aceasta este si cauza pentru care gandesc asa.
Sunt supraprotectiva si sunt constienta de asta ..mi-e foarte greu sa ma eliberez psihic.

• 17 apr 2015
• de Hanaaa79

Cred ca trebuie sa ne reamintim ca si noi am fost de varsta lor. Eu nu am fost un copil tinut din scurt si, ca atare, dau libertate copiilor mei. Cum sa ne infranam hiperprotectivitatea?
Poate cedand putin cate putin de-acolo de unde ni se pare ca exageram :)

• 24 apr 2015
• de Toni

Offf mami...te inteleg dar incearca sa le faci sa se descurce si singure. Sa nu ajunga sa se pani heze ca la un moment dat nu or sa fie cu tine. Usor usor isi castiga si ele increderea de sine si or sa fie mai increzatoare. Daca tu le tii din scurt si nu le lasi elw se inhiba.

• 27 apr 2015
• de larynyco

Buna , eu sunt mai curajoasa decat sotul meu , in ceea ce priveste " supraprotectie " " supraveghere " a fetelor noastre , cred ca e important sa te gandesti ca ele trebuie si vor fi nevoite sa plece de langa tine , iar atunci au nevoie sa fie invatate si educate sa se poata descurca , lasa le putin cat putin in fiecare zi , sa se descurce ... copiii au instictul supravietuirii in adn ... vor reusi :)

• 27 apr 2015
• de alina_mfl

sa-ti impui.asa am fost si eu cu cel mic, la inceput: eram panicata si vedeam riscuri in orice activitate .m-a ajutat mult sotul meu care l-a lasat mai liber, l-a lasat sa facace vrea.vazand ca cel mic se descurca si ca face fata provocarilor cu brio, am inceput si eu sa ma calmez si, chiar daca accept mai greu orice e nou , incerc sa nu ma mai panichez asa de rau sau macar sa nu le arat celor din jur asta

• 29 apr 2015
• de Celuta

Buna , copii mei sunt mari si vreau sa cred ca se si descurca singuri , i am lasat sa mearga singuri inca de mici , sa aiba curaj sa traverseze strada , sa mearga la chiosc sa cumpere paine sau un suc , trebuie sa ii lasi pe copiii sa prinda curaj , in parc lasale sa se descurce cat de cat singure , intervi doar de maxima necesitate :)