Mai stii vechiul imn cu “Trei culori cunosc pe lume”?! Cu siguranta… da! Si, cu siguranta, stii si care sunt cele trei culori, chiar daca unii dintre noi nu prea cunosc ordinea lor pe drapel… Dincolo de rosu, galben si albastru exista si o poveste veche de sute de ani, o poveste pe care ar fi bine sa o i-o impartasesti copilului tau.
Ce faci de 1 Decembrie? Probabil, vei merge cu cel mic la parada militara. Poate vei avea si un steag in mana, dar stii povestea lui?
Pana sa iti povestesc despre legenda drapelului nostru, iata ce spune Constitutia Romaniei:
“Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale. Potrivit Constiutiei Romaniei, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu”. Legea nr. 75/1994 precizeaza ca fasiile drapelului national au culorile albastru cobalt, galben crom si rosu vermion”.
Acum, ca tot am aflat ordinea culorile, hai sa descoperim care este legenda steagului nostru.
Desi culorile se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe steme,tricolorul a fost prima data adoptat in Tara Romaneasca in 1834 ca drapel de lupta, cand domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobarii sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor si pavilioanelor navale de lupta. Acel model era un „steag cu fata rosie, albastra si galbena, avand si acesta stele si pasare cu cap in mijloc”. Curand, ordinea culorilor a fost schimbata, astfel incat galbenul sa apara in centru.
►Citeste si 1 Decembrie - patriotismul se invata in familie
Potrivit legendeleromanilor.ro, atunci cand Tudor Vladimirescu, marele nostru revolutionar de la 1821, a ridicat Tara, chemand-o la lupta impotriva exploatarii boieresti dinauntru si a vrajmasilor din afara, dintr-unul din satele oltenesti de la munte a pornit, pentru a se inrola in oastea pandurilor si un gospodar cu numele Dragomir, tata a trei fetite, una mai isteata ca alta.
Inainte de a pleca la lupta, cele trei fiice i-au daruit omului cate o batista lucrata chiar de ele ca sa-i poarte noroc. Fata cea mare i-a cusut una albastra, la fel ca ochii ei. Cea mijlocie – una galbena, ca pletele sale, iar mezina, Ileana, i-a daruit o batista alba, caci nu a mai avut timp sa o vopseasca, la fel ca surorile sale.
Dragomir a pus cele doua batiste colorate in cate un buzunar al mantalei, iar pe cea alba, curata ca sufletul Ilenutei, a ascuns-o in buzunarul de la piept al vestonului.
Plecat la oaste, barbatul s-a luptat ca un leu, insa un glont i-a strapuns inima si a cazut secerat. Inainte de a-l ingropa dupa datina, tovarasii sai de lupta i-au cercetat buzunarele, si au descoperit ca nu avea nimic altceva decat cele doua basmalute date de fetele mai mari, iar in cel de la piept ortacii au dat peste batistuta Ilenei. Aceasta nu mai era alba ca la inceput, ci rosie ca focul, patrunsa de sangele tatalui ei.
Vitejii au luat cele trei bucati colorate, care acum erau una rosie, una galbena si a treia albastra, le-au legat intre ele si le-au prins in varful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol in frunte, au luptat mai departe pandurii.
Iar de-atunci, steagul armatei romane cuprinde aceste trei culori laolalta. Sub faldurile for s-au facut si razboiul Independentei si Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Revenind la istorie, tricolorul devine un simbol al natiunii romanesti la inceputul secolului XIX. Se poate remarca prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu, in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui)".
