Îți sună cunoscut vreunul dintre aceste scenarii?
„Nu mi-ai reamintit să-mi leg bicicleta și a fost furată”.
„Nu este vina mea că s-a spart sticla. Aveam mâinile ude.”
„Nimeni nu va vota pentru desenul meu. Este un concurs de popularitate.”
Dacă al tău copilul dă dovadă de îndoială sau de pesimism din când în când, este perfect normal. Dar dacă acest lucru se întâmplă frecvent și, mai ales, dacă întotdeauna altcineva este de vină pentru ceea ce i se întâmplă, s-ar putea să aibă o mentalitate de victimă. Fără să ne dam seama, copiii pot dezvolta mentalitatea de victimă, care se exprimă prin atitudini deloc constructive: descurajare, lipsă de încredere în propriile forțe, lipsă de control asupra propriilor alegeri și acțiuni și, în general pesimism și refuzul de asumare a responsabilității.
Cum putem ajuta copilul să scape de mentalitatea de victimă:
Uite-te în oglindă! – Din păcate, acesta este unul dintre cele mai dureroase adevăruri cu care se poate confrunta un părinte: ne oglindim perfect în copiii noștri! Așa că, dacă al tău copilul se confruntă cu o mentalitate de victimă, s-ar putea doar să te fi copiat pe tine, motiv pentru care cel mai bine ar fi să te vindeci tu, pentru ca și el să se vindece, mai apoi. Nu mai da vina pe cei din jur, nu îți mai privi eșecurile drept eșecuri ci ca pe drumuri către succes și vei vedea cum și tu și copilul veți aborda diferit tot ceea ce vi se arată în cale.
Ajută-l să experimenteze cauza și efectul - Este important să le oferim copiilor contexte în care să experimenteze consecințelor propriilor fapte cât mai des, întocmai pentru a le arăta că adesea stă în puterea lor să obțină ceea ce vor. Spre exemplu, puteți să le puneți la dispoziție o sumă de bani pe lună pe care o primesc doar dacă întreprind anumite sarcini. Important este să respectați termenii înțelegerii, chiar dacă uneori vă este greu; doar așa îi putem îndrepta către o variantă mai bună a lor.
Ajută-l să își cunoască gândurile - Conștientizarea este primul pas către schimbarea oricărui comportament. Când copilul tău spune „Nu m-am putut abține” sau „Ea m-a făcut să...”, e bine să îi spunem ceva de genul „Asta îmi spune că tu renunți la puterea sau la controlul pe care le ai. Chiar asta se întâmplă?” A pune această întrebare în loc etichetezi „Vezi că iar o faci pe victima”, reprezintă o atitudine pozitivă, orientată spre creștere.
Citește și Cele 5 metode prin care îţi poţi ajuta copilul să devină un adult de succes. Dovedit ştiinţific
Lasă-l să fie dezamăgit - Este important să nu intervenim în situațiile cu potențial de eșec ale copiilor noștri. Pentru a-i ajuta să crească, trebuie să resimtă eșecurile și să învețe să le facă față. Succesul permanent este un insucces, pe termen lung.
Încurajează-l să își asume riscuri - Este copilul tău capabil să răspundă provocărilor? Dacă nu este, este firesc să se vadă ca o victimă. „Nu aș putea face nimic în privința asta!” Cheia pentru a-ți ajuta copilul să învețe cum să răspundă la o provocare este să îi permiți să facă lucruri provocatoare.
