Este începutul unui nou an școlar și părinții simt, pe lângă melancolie și un infinit de emoții, multă grijă și presiune pentru viitorul copiilor.
Pe fondul acestor îngrijorări, Oana Moraru, consilier educațional, reamintește părinților că mai important decât succesul școlar al copilului este ca acesta să se simtă iubit și sprijinit, să fie lăsat să copilărească și să îșie exprime emoțiile negative.
“Înainte de un nou început de an școlar - pe același fond anxios, cu multă gălăgie despre superflue schimbări în sistem, să ne gândim bine care din copiii de mai jos au mai multe șanse să ajungă bine în viitorul lor de adulți:
1. Copilul ăsta nu trebuie să facă efort ca să întrețină o relație bună cu părinții lui. Nu trebuie să se străduiască pentru a-i mulțumi. E primit cu sclipiri în ochi de câte ori intră pe ușă, chiar dacă nu e cel mai inteligent din clasă. Copilul ăsta se joacă mult pe afară, cu prietenii lui. Când se înfurie, când plânge, când e trist, zgomotos, nerezonabil - are curajul să fie așa până la capăt, până trec emoțiile prin el, chiar în fața părinților lui.
2. Copilul ăsta învață bine, e cel mai isteț din clasă. Îi place să fie bun, să mulțumească, să fie apreciat. O să intre la un colegiu, în clasele de excelență, pentru că se pregătește din timp pentru asta. Are puțin timp de joacă - primește câte o oră pe zi, poate, la tv sau calculator. E lăudat când ia note bune. Nu e loc pentru furie, plâns și alte alinturi în casă. Copilul ăsta are treabă. Se simte iubit de câte ori reușește.
Simplificarea de sus este doar ca să ne amintim de cele două maluri ale râului pe care navigăm o bărcuță mică de tot, aruncată într-o lume cinică și disfuncțională.
Toate apele lui murdare nu au nici pe departe atâta putere pe cât are un părinte care mișcă barca asta conștient, mai aproape de malul care contează.”