Sezonul rece este perioada de vârf a infecţiilor respiratorii – cele mai frecvente dintre acestea fiind pneumonia şi bronşita. În ciuda frecvenţei cu care acestea pot apărea, foarte mulţi părinţi nu ştiu exact să facă diferenţa între cele două, nici măcar din punctul de vedere al localizării lor.
În acest sens, dr. pediatru Mihai Craiu, specializat în pneumologie pedriatică, explică pe Spitalul Virtual pentru Copii diferenţa principală dintre pneumonie şi bronşită, alături de celelalte boli asociate acesteia din urmă.
Ca să înţelegem câteva mecanisme ale bolilor respiratorii la copil, vă rog să va imaginaţi că va aflaţi în faţa unui arbore foarte mare, cu multe ramuri şi rămurele care de desprind dintr-un trunchi comun. Acesta este ARBORELE TRAHEO-BRONŞIC - adică “aparatul respirator”, în termeni ştiinţifici.
Trunchiul gros se bifurcă în ramuri din ce în ce mai mici, până la nivelul celor mai fine rămurele, care se termină cu frunzele. Exact aşa este şi calea aeriană: trunchiul este traheea, acea “ţeavă” de calibru mare, care pleacă din gât şi coboară către plămâni. Când această ţeavă ajunge lângă plămâni, se împarte în două ramuri mari, numite bronşii principale: una pleacă spre plămânul stâng, iar cealaltă către plămânul drept.
La rândul lui, ramul drept se împarte în 3 ramuri de calibru mai mic, bronşiile lobare: una superioară, una mijlocie şi alta inferioară.
În stânga sunt doar 2 ramuri: una superioară şi alta inferioară. Aceste ramuri lobare se împart în ramuri segmentare şi mai departe în ramuri din ce în ce mai mici, până la nivelul frunzelor. Această împărţire în ramuri din ce în ce mai mici se petrece şi în plămânii noştri: ramurile sunt bronşiile şi bronşiolele, iar frunzele sunt alveolele.
Aşa cum frunzele participă la fotosinteză şi produc oxigen, şi alveolele noastre schimbă gazele respiratorii - scot din corp "fumul" rezultat din activitatea celulelor noastre - bioxidul de carbon CO2, şi introduc în corp oxigenul.
Această comparaţie ar trebui să ne ajute la înţelegerea bolilor respiratorii. Pneumonia este boala FRUNZELOR (acolo unde se schimbă gazele - în alveole şi în pereţii lor), iar BRONŞITA şi toate celelalte boli înrudite, inclusiv bronşiolita sau astmul, reprezintă bolile ramurilor, Dr. Mihai Craiu
Citeşte şi Tusea la copii. Când trebuie să te îngrijorezi și ce remedii trebuie să aplici
Simptomatologie pneumonie
Pneumonia este de două feluri – virală sau bacteriană – motiv pentru care simptomatologia nu se caracterizează întotdeauna la fel.
Pneumoniile bacteriene se caracterizează prin
- debut brusc şi dramatic
- febra înaltă (39-40 de grade) şi persistentă
- frisoane
- durere toracică puternică, localizată submamelonar sau în zona posterioară a toracelui
- tuse cu expectoraţie galbenă, verzuie sau sangvinolentă
- respiraţie rapidă şi dificilă
Pneumoniile virale, în schimb, au un debut mai estompat, cu febră, cefalee, dureri musculare, senzaţie de oboseală, urmate după 12-36 de ore de respiraţie dificilă (care poate fi atât de importantă, încât produce cianoză — învineţirea feţei, buzelor, semn al unei oxigenări ineficiente), tuse seacă sau cu expectoraţie puţină, o intensificare a febrei..
Simptomatologie bronşită
Simptomele bronşitei sunt adesea asemănătoare cu cele ale astmului, pneumoniei, alergiei, racelii, gripei, sinuzitei, şi chiar a bolii de reflux gastroesofagian, dar şi a cancerului pulmonar.
Bronşita acută apare la trei sau patru zile după o răceală sau gripă, la început ca o tuse uscată, apoi, după câteva zile, se poate transforma într-una productivă. Majoritatea oamenilor scapă de bronşita acută în două-trei săptămâni, dar tusea poate continua patru săptămâni sau mai mult. Nouă din 10 cazuri sunt cauzate de un virus, dar şi de iritanţii precum fumul de tutun. Mai mult decât atât, şi produsele chimice de curăţare de uz casnic, fumul sau praful pot provoca bronşita acută.
Bronşita cronică este rar întâlnită la copii şi se caracterizează prin tuse cu flegmă cel puţin trei luni pe an, doi ani la rând. Este o afecţiune gravă care face ca plămânii să fie un teren propice pentru infecţii bacteriene şi necesită tratament. Bronşita acută este cauzată în cea mai mare parte de fumat (la copii de fumatul pasiv), dar şi expunerea la praf şi la gaze toxice (în cazul minerilor sau oamenilor care lucrează cu cereale).
