Îți amintești perioada copilăriei? Știi și tu cum era să te pună mami, bunica sau mătușa pe spate, și să te ia la o repriză de gâdilat? Ce sentiment te cuprinde când rememorezi totul? De plăcere? De panică? De neputință? Ei bine, oamenii de știință au studiat și au ajuns la concluzia că dintre cei gâdilați și chestionați, 32 % își amintesc de astfel de momente cu bucurie, pentru 32 % aceste amintiri nu reprezintă nimic, iar 36 % spun că urau aceste momente. Dar, din moment ce cu toții am fost gâdilați la un moment dat și nu ni s-a întâmplat nimic rău, credem că este normal să trăim și astfel de senzații. Să nu uităm, însă, că în trecut era normal și să mergem cu mașina fără scăunel de mașină!
De ce nu e bine să gâdilăm copiii. Doar pentru că râd, nu înseamnă că se bucură de moment
Copiii, mai ales cei care se gâdilă, nu se pot abține să nu râdă, chiar dacă urăsc senzația simțită. Reflexul de a râde le oferă părinților senzația că fac ceva bine, chiar dacă micuții resimt exact opusul. Într-un studiu condus de Universitatea din California în 1997, oamenii de știință au descoperit că râsul provocat de gâdilat nu este echivalentul râsului provocat de o glumă bună. . Este creată inducerea unui râs reflexiv. Ce legătură are asta cu gâdilarea unui copil? Consimțământul este un concept dificil de înțeles de către copii. Iar râsul reflexiv care însoțește gâdilatul îi poate face pe cei mici confuzi. Gâdilatul doar le oferă părinților senzația că fac ceva bine.
De ce nu e bine să gâdilăm copiii. Gâdilatul reprezintă o expresie a dominării
Atunci când o personă este gâdilată, își pierde controlul asupra sinelui. Iar lupta pentru a-și câștiga controlul se poare dovedi umilitoare pentru micuț, creând amintiri neplăcute pe viață. Un copil poate trece de la râs la lacrimi atunci când este întrecută limita gâdilatului. Cel mic râde în timp ce este ghemuit într-o poziție asemănătoare cu a animalelor supuse. Când animalele sunt supuse, acestea au un zâmbet supus, care poate fi corelat cu zâmbetul nostru. Consolidarea acestei noțiuni scoate în evidență trăsături precum pierderea controlului, umilirea, lupta și multe altele. Când adulții îi gâdilă pe copii, nu există o intenție dăunătoare conștientă, dar nu înseamnă că nu poate exista un rezultat dăunător.
De ce nu e bine să gâdilăm copiii. Gândilatul a fost folosit ca metodă de tortură secole de-a rândul
În trecut, gâdilatul era folosit ca metodă de tortură. În timpul Dinastiei Han, în China, (206 î.Hr. – A.D. 220), gâdilatul era o metodă de tortură ideală – nu lăsa urme, iar victimele se puteau recupera rapid. Vernon R. Wiehe, de la Universitatea Kentucky, a studiat 150 de adulți care au fost gâdilați în copilările de frații mai mari. Majoritatea dintre respondenți au declarat că, pentru ei, gâdilatul era o formă de abuz fizic. Studiul a concluzionat faptul că gâdilatul poate provocat victimei reacții fizice extreme, cum ar fi vomă și pierderea cunoștinței, din cauza incapacității de a respira.
De ce nu e bine să gâdilăm copiii. Ne putem arăta afecțiunea față de copiii noștri și în alte moduri
Adesea, noi, părinții, avem senzația că știm cel mai bine ce e bine pentru copiii noștri – doar am fost și noi ca ei, nu? Însă lucrurile nu stau deloc așa! Sunt moduri diverse prin care ne putem conecta cu al nostru copil, iar cele mai bune alegeri le putem face comunicând cu el, întrebându-l ce îi place și ce își dorește. Mai mult, când vine vorba despre corpul altei persoanei (inclusiv al copilului tău), este normal să întrebi dacă poți face anumite lucruri: mami, îmi dai voie se te pup? Mami, te pot gâdila puțin? Nu uita: doar pentru că râde, nu înseamnă că se și simte bine!
Sursa