Desi cu totii stim inca de mici ca trebuie sa consumam foarte multe vitamine, nu toti stim cat de mult si in ce fel contribuie ele la sanatatea noastra. Si, mai ales, nu prea stim ce probleme poate provoca deficitul vitaminic. Despre toate acestea ne-a lamurit Gabriela Codruta Nedelea, consilier SAMAS in nutritie si remodelare corporala.
Vitaminele sunt implicate in toate metabolismele fie ca vorbim de vitamine hidrosolubile (au nevoie de apa pentru a putea fi solubilizate si absorbite) sau liposolubile (au nevoie de prezenta sucului biliar pentru a fi solubilizate si implicit de alimente care contin grasimi). Ele nu elibereaza energie dar rolul lor este esential pentru sustinerea functiilor organismului, fie actionand direct fie indirect fiind co-factor enzimatic. Necesarul in perioada de crestere este foarte crescut iar deficitul vitaminic poate genera afectiuni destul de grave.
Care sunt cele mai importante tipuri de vitamine?
Toate vitaminele sunt importante in egala masura, ceea ce face diferenta este necesarul mai crescut in cazul unora. Daca in cazul vitaminelor pe care le poate sintetiza singur organismul din activitatea microflorei intestinale nu ne raportam la un necesar mai crescut de care sa tinem cont atunci cand vorbim de aportul alimentar, in cazul vitaminelor pe care organismul fie le sintetizeaza in cantitate mai mica (de ex. Vit D, in sezonul rece ) fie deloc (vit A, E, F), atunci lipsa alimentelor care contin aceste vitamine din meniul copiilor pot provoca carente, care necorectate duc la avitaminoze, cu riscuri vitale. Fie ca vorbim de vitaminele din grupul B , C si din categoria celor liposolubile, toate, sunt implicate in diferite functii ale organismului de la crestere pana la sustinerea vietii.
Lipsa unei vitamine influenteaza deficitul altora pentru ca unele actioneaza sinergic. Lipsa unei vitamine din corp se numeste avitaminoza iar efectele sunt din cele mai grave. Ca sa se ajunga la avitaminoza avem inainte o carenta (prezenta in cantitate insuficienta) care daca nu este corectata in cateva luni, ajunge sa devina avitaminoza.
Simptomele unei carente de vitamine
In functie de carenta de vitamina la care ne raportam, avem si simptomele specifice acestei carente. Ca abordare individuala, putem spune :
-carenta de vit B1, este rara si se intalneste in sindromul Wernike
-carenta de vit B2- este rara deoarece organismul produce suficienta cat sa asigure necesarul si de regula carenta acestei vitamine este raportata la o policarenta (necesar scazut de mai multe vitamine)
- carenta de vit B3- in stadiul incipient se manifesta prin slabiciune musculara, lipsa poftei de mancare si eruptii cutanate iar in stadiile avansate apare boala celor 3 D, pellagra – dermatita fotosensibila la nivelul fetei in forma de fluture, diaree si depresie.
- carenta de vit B5 – este rara si apare la persoanele cu malnutritie severa
- carenta de vit B 6 – poate aparea la copilul mic si se manifesta prin anemie hipocroma microcitara, dermatite, tulburari de ordin epileptic, distrofii musculare, varsaturi.
- carenta de vit B9 (acid folic) la copii este rara si apare de regula ca efect secundar al altor carente iar carenta severa declanseaza anemia megaloblastica-microcitara (globule rosii anormal de mari) iar in sarcina, carenta acestei vitamine conduce la neinchiderea tubului neural aparand la fat, afectiunea numita spina bifida sub diverse forme
- carenta de vitamin B12, apare rar, fie prin lipsa de produse de origine animale fie prin afectarea factorului intrinsec care este esential pentru absorbtia acestei vitamine, determinand aparitia anemiei pernicioase.
- carenta de vit C - manifestari mai putin caracteristice cum ar fi oboseala, predispozitie spre infectii prin scaderea sistemului imunitar, gingivita, etc iar in cazul deficientei pe termen lung (4-5 luni) ceea ce este putin probabil sa se intample, poate aparea boala numita scorbut, cu efecte destul de grave. Aceasta boala a fost eradicata!
- carenta de vitamina A – poate aparea in cazul unui aport alimentar insuficient sau al malabsorbtiei, in insuficienta biliara si pancreatica, afectiuni hepatice, sau in deficit de zinc. Ca prim semn de deficit al acestei vitamine, este scaderea acuitatii vizuale, a perceptiei pentru lumina verde , piele uscata si descuamata, risc crescut de infectii , tulburari de crestere si de o sificare iar in sarcina poate duce la malformatii congenitale pentru fat.
- carenta de vitamin D – conduce la modificarea raportului dintre phosphor si calciu iar la copii, acest fapt conduce la rahitism (defect de mineralizare osoasa) manifestat prin scolioza, torace evazat, fontanelele se inchid cu intarziere, deformare a genunchilor, intarzierea aparitiei dintilor, tonus muscular scazut sau chiar tetanie hipocalcemica. La adulti manifestarile sunt mai frecvente mai ales la femei.
-carenta de vitamin E – este foarte rara la adulti dar frecvent intalnita la premature, acolo unde exista depozite vitaminice scazute si se manifesta prin anemie hemolitica, care se corecteaza de regula.
Necesarul zilnic de vitamine pentru un copil
La sugarul alaptat, necesarul de vitamine este asigurat de laptele matern mai putin vitamina D iar cei alimentati artificial, prin formula de lapte se asigura toate vitaminele de care sugarul are nevoie. La copii, o alimentatie echilibrata de asemenea asigura tot necesarul de vitamine, dar si aici se are in vedere o suplimentare de vitamina D in lipsa expunerii suficiente la soare ori pe fondul unui sindrom de malabsorbtie. In general pe fondul unei alimentatii echilibrate, nu este necesara suplimentarea vitaminelor cu exceptia vitaminei D, dar la copiii cu diverse patologii ori la cei cu o alimentatie deficitara, in functie de manifestarile descries mai sus se apeleaza la suplimente vitaminice, fie singular fie in complex. De regula, sunt administrate in complex de vitamine si minerale.
Necesarul de vitamine este asigurat de o alimentatie completa si echilibrata iar echilibrul inseama atat cantitativ cat si calitativ. Varietatea alimentelor, consumul preponderant al alimentelor specifice zonei geografice si alimentele din fiecare anotimp sunt tot ceea ce avem nevoie pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata. Cel putin, in cazul copiilor nu trebuie sa se apeleze la excluderea unei grupe alimentare ori mai grav, a mai multora deoarece acestea se vor traduce prin tulburari de crestere si dezvoltare si aici nu ma rezum strict la cresterea in inaltime si greutate. Cand spun crestere, spun multiplicare celulara corecta, dezvoltarea sanatoasa a organelor si a noilor organe , statusul enzimatic si hormonal, etc.
Care este fructul care contine cele mai multe vitamine?
Toate fructele si legumele au continut de vitamine crescut, diferenta o face ponderea mai mare a unor vitamine ce intra in compozitia lor. Majoritatea au in continutul lor, vitamina C, cea mai mare cantitate avand-o macesele (1- 3g%), catina si coacazele, in timp ce citricele au un continut de vitamina C de ordinul miligramelor (45-60mg%). Surse de carotenoizi (provitamina A), ca si fructe – cirese, visine, piersici iar ca legume, toate cele cu frunze verzi, morcovi, rosii, ridiche, etc. Vitamine din grupul B se regasesc in cantitate mai mare in cerealele integrale, leguminoase uscate si alte legume, in fructe, desigur se regasesc dar in cantitate mai scazuta dar suficienta, de exemplu, vitamin B9 (acidul folic) in zmeura, struguri negri, mandarine, prune, mere, iar vitaminele B2, B3, B5, in prune uscate (nu si afumate), caise uscate si curmalele .
Suplimentele cu vitamine: recomandari
Dupa denumire, se subintelege ca acestea vin sa completeze ceea ce alimentele nu pot face fie pentru ca aportul este insuficient (cel mai adesea legume si fructe), fie ca preferinta culinara nu include o varietate mare de alimente din toate grupele alimentare, fie ca alimentatia exclude voit alimente sau grupe intregi de alimente (alimentatia vegana sau raw vegana). Totodata suplimentele pot fi recomandate in diverse afectiuni unde exista un deficit ori recuperarea solicit un consum mai mare din anumite vitamine, minerale, etc dar se recomanda si in activitatile sportive de performanta (nu neaparat de competitive ci sportul facut constant cu frecventa si parametrii efortului asemenator cu al unui program de pregatire sportiva).
Multe mamici apeleaza la aceste suplimente atunci cand copiii lor nu au pofta de mancare. Cat de utila este aceasta practica? Daca aceste suplimente au fost prescrise de medicul pediatru care de preferat este bine sa nu fie schimbat tocmai pentru ca el vede obiectiv si profesionist evolutia greutatii copilului, atunci ele trebuie administrate. Problema se pune cand, apar perioadele normale in etapele de crestere ale copilului, cand pofta de mancare este mai scazuta ori cand mamei I se pare ca a slabit copilul fara sa tina cont si de cat a crescut copilul in inaltime. Exista niste legi de crestere si acestea spun foarte clar ca organismul nu creste in inaltime si greutate in acelasi timp si nici in acelasi ritm. Nu , nu este o practica sanatoasa pe termen lung pentru copil, din contra, se pot dezvolta rapid diverse disfunctii care in timp vor conduce la afectiuni diverse. Copilul sanatos care nu manifesta vreun deficit vitaminic dintre cele descries mai sus, trebuie lasat sa creasca in ritmul propriu si daca pofta de mancare este mai scazuta, aceasta nu se va stimula prin suplimente ci prin incurajarea practicarii diverselor sporturi care vor regla apetitul in cel mai natural mod!
Sa fin sanatosi si ECHILIBRATI in toate!
Foto: Pixabay.com
