Când am aflat că munca unei mame este echivalentul a 2.5 joburi normale, m-am simțit eliberată. Am înțeles atunci de ce mă simt obosită tot timpul, mi-am dat seama că sunt ani buni de când eu nu am luat pauză o săptămână de la ce fac, am realizat că tot ceea ce fac se rezumă la copii, gătit, făcut curat...
Zilele trecute m-a vizitat prietena mea ce mai buna. Mama unui copil de 10 ani, mult mai înțeleaptă decât mine. Și mi-a spus așa: Dacă tu nu iei o pauză, nu te va forța nimeni să faci asta. Nu va fi nimeni care să îți spună: mai fată, mergi și tu o oră la sală. Nu mai munci noaptea. Ia-ți o vacanță! Nu, draga mea! Dacă nu vei face tu asta, nu o vor face nici soțul, nici soacra, nici copiii....
Și atunci am realizat că eu nu am mai fost pe primul plan pentru mine dinainte de sarcină. Bine, probabil nu voi mai fi niciodată, dar poate locul doi îl merit. Și tocmai pentru că cei mici sunt cei mai importanți, au nevoie de o mamă întreagă... la cap! :)
Așa că... voi lua o pauză!
O pauză de la a fi mama perfectă. Scuze, mămici, dar copiii mei mai pot mânca și zahăr, mai stau și cu ochii în telefon și pot sări peste cină, dacă nu le place ce am gătit. Atâta timp cât suntem sănătoși și fericiți, e tot ce contează.
O pauză de la a mai lucra noaptea târziu. Cred că nu va cădea cerul pe mine dacă, după ce culc copiii, mă întind și eu pe canapea, cu un rose în mână.
O pauză de la activitățile timpurii-senzoriale-montessori-bla bla bla. Sunt ideale, știu, dar eu voi alege să ma joc liber cu copiii mei. Vom merge să cumpărăm împreună ingredientele pentru tort, îl vom face împreună, iar apoi poate vom dansa. Nu știm la ce tipuri de educație se încadrează astea, dar cu siguranță ne vor face fericiți.
O pauză de la a mă chinui să îmi fac casa lună. Eu mereu am treabă: Spăl vase, dau cu aspiratorul, spăl rufe, calc... Stop! Ok, uneori va arăta casa lună. Dar trebuie să accept că nu mereu. Suntem o familie activă. Vom găsi lego pe jos, caiete pe scaune, haine pe canapea, râsete pe fundal. Cred ca așa arată o casă fericită!
O pauză de la a spera că scap de câteva kilograme în plus. Aud deseori că pot fi confundată cu o adolescentă (am 1.60 m), iar pentru mine... asta este suficient!
O pauză de la a nu fi suficientă. Îmi păstrez scopurile, dar voi aprecia pașii mici pe care îi fac. Voi fi recunoscătoare pentru ei.
Maternitatea este o călătorie uimitoare, epuizantă, consumatoare de resurse. Dar trebuie să înțeleg că eu îi sunt pilot. Butoanele îmi aparțin. Acum aleg să iau pauză!
Ai nevoie de o pauză, mamă, pentru a nu-ți pune viața pe pauză permanentă
