Aspirina in timpul sarcinii

Aspirina in doza mica (75-162 mg cf. recomandarii MS) e recomanda ta la noi pentru anomalii de coagulare ale mamei sau pentru risc de preeclampsie sau restrictie de crestere intrauterina a fatului inca de la depistarea sarcinii si pana la 28 de saptamani, dar unii ginecologi continua acest tratament pana la 30-32 sapt.

In Canada se incepe de la 20 saptamani, nu 16, in alte tari dupa 12 saptamani de sarcina.

In privinta acestui medicament, potential teratogen pentru fat, chiar in cercurile de medici care il recomanda (si care, din pacate, incep sa devina o majoritate -- la noi exista si o schema de tratament impusa "de sus" si semnata de Asociatia Ginecologilor, Colegiul Medicilor si MS), nu se stie exact care este momentul cel mai bun pentru inceperea tratamentului sau pentru intreruperea acestuia, pentru ca studiile efectuate pana acum sunt impartite si gandite foarte eterogen ca schema de administare.

Problema MARE este: Acest medicament este potential teratogen.
Acum 30 de ani s-au facut niste teste pe animale in care au rezultat efecte adverse in sarcina cum rar se intalnesc la alte medicamente: malformatii ale mai multor organe vitale ale fatului (cardiace in principal), toxicitate renala si pulmonara, moarte embriofetala, risc sporit de sangerare a mamei, etc.
La acea vreme, nici cu gandul nu ar fi gandit vreun medic cu constiinta sa utilizeze acest medicament la om.

Intre timp, au aparut formulele cu "doza mica" 75/81/100 mg si, avand in vedere potentialele beneficii teoretice, medicii au mai prins curaj in administrarea acestui medicament in sarcina, efectuandu-se diverse studii cu doze mici la om pentru diverse anomalii de coagulare ale mamei, precum si complicatii de genul preeclampsiei si restrictiei de crestere intrauterina.

Conform acestor studii, s-a stabilit ca aspirina in doza mica ar fi sigura pentru administrare la om si ca ar exista si unele beneficii.

Intre timp, in trimestrul 3 au aparut, la om, inchidere de canal arterial (si deces) la fat, hemoragii intracraniene la fat, risc sporit de sangerare la mama etc., ceea ce a limitat drastic utilizarea aspirinei in trimestrul 3.
Toate acestea sunt mentionate in Rezumatul caracteristicilor produsului, de ex. pentru Aspenter:
http://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_1506_17.03 ... rm&ID=2297

Prezumtia de "siguranta" a medicamentului ramane in prezent in picioare, asadar, numai pentru primele 2 trimestre de sarcina, si acolo cu precautia mentionarii unui risc cel putin teoretic de teratogenitate.

De ce?
In trimestrul I, de ex., in SUA au existat raportari izolate de malformatii cardiace la feti expusi la aspirina in doza mica, desi medicii nu au putut stabili cu certitudine daca aspirina sau alti factori au fost cauza acestor malformatii.

In trimestrul II, de ex., am gasit o mamica pe forumuri care scria ca a pierdut sarcina la 20 sapt. (hemoragie cerebrala) in timp ce ea lua aspenter conform indicatiei medicului. Nu pot sti cu certitudine daca aspirina administrata a fost cauza, dar in mod cert nimeni nu a raportat acest caz in lumea medicala pentru a se putea stabili.
Probabil ca exista si alte cazuri ca al ei, care nu au fost suficient de "concludente" sau au ramas, pur si simplu, neraportate.

Deci, este un medicament cu cantec si in primele 2 trimestre de sarcina.

Pentru anomaliile de coagulare (trombofilie, sindrom antifosfolipidic etc.), exista un tratament alternativ cu heparina fractionata/cu molecula mica (enoxaparina, fraxoparina si alte variante), care este dovedit mai eficient pentru toate anomaliile de coagulare, precum si MULT mai sigur (studiile pe animale nu au relevat NICIUN efect advers semnificativ in niciun trimestru de sarcina, iar in trim 2 la om, de exemplu, enoxaparina nu traverseaza *deloc* bariera placentara si, prin urmare, nici macar nu ajunge la fat).

Singurul motiv valid pentru a administra aspirina in doza mica, asadar, pare sa fie ideea ca 1) heparina este "prea puternica" daca gravida nu prezinta un risc mare (desi in multe studii aspirina a avut cea mai mare eficienta tocmai la segmentele cu risc crescut) si 2) s-ar putea "impusca 2 iepuri dintr-o lovitura", acest medicament avand efect antihipertensiv si trecand de asemenea in placenta - deci existand speranta ca acest medicament ar reduce preeclampsiile si ar ajuta in restrictia de crestere intrauterina prin promovarea circulatiei in placenta.

Or, eficienta lui pentru reducerea preeclampsiei sau restrictiei de crestere intrauterina este cel putin minimala, daca nu chiar sub semnul intrebarii.
Studiile in care aceasta eficienta a iesit "la cote mari" au fost pe sub 100 pana la 200 de femei - niste esantioane ridicol de mici -, iar studiile mari, pe mii de femei, au "demonstrat" doar eficiente minimale si uneori cu rezultate contradictorii intre mai multe studii diferite, iar in plus, unele studii au evidentiat si riscuri pentru mama, legate tot de placenta cu care ar trebui sa ajute (rupere de placenta, placenta acreta etc.)

In plus, niciun studiu nu a urmarit copiii rezultati dupa nastere, pentru a vedea totusi daca acesti copii, expusi la un medicament potential teratogen, pot manifesta ulterior in viata probleme care nu ar fi putut fi detectate intrauterin sau imediat dupa nastere.
Exista de ex. un studiu care, comparativ cu un grup de control neexpus, a constatat IQ redus la varsta 4 ani la copiii expusi la aspirina in doza mica intrauterin (primele 2 trimestre, presupuse "sigure"); alt studiu a relevat o reducere a fertilitatii la copiii expusi intrauterin la aspirina...

In strainatate exista o informare a gravidei si nu se impune administararea acestui medicament in scop profilactic, desi multe accepta tratamentul nestiind ca exista alternativa cu heparina sau pentru a preveni preeclampsia sau RCIU, sau pentru ca riscurile lui potentiale sunt minimalizate de catre medici, frecventele lor putandu-se astepta sa fie rare.

La noi, schema merge de sus in jos si informarea pacientei este zero barat.