Esti in ultima luna de sarcina, iar medicul ti-a spus ca vei naste un bebelus dolofan? In primul rand, nu te speria. Ce modalitate de a naste se recomanda in acest caz? Si ce complicatii pot aparea in timpul nasterii? Ilenuta Aglitoiu, moasa si educator perinatal SAMAS certificat, ne lamureste in aceasta situatie.
Cu siguranta, ai auzit la alte mamici povesti despre bebelusi prea mari, cei nascuti de obicei cu peste 4,5 kilograme. Travaliu prelungit, nastere grea, complicatii dupa o eventuala cezariana… Iata ce lamuriri am primit de la Ilenuta Aglitoiu, moasa si educator perinatal SAMAS certificat.
Ce inseamna “bebelus prea mare”?
Ca diagnostic aceasta situatie va fi mentionata in fisa gravidei drept “disproportie cefalo- pelvica”, ceea ce s-ar traduce prin “nepotrivire intre capul bebelusului si bazinul mamei”, situatie care ridica multe intrebari indreptatite din partea mamei, complicatiile la nastere fiind poate cea mai importanta dintre ele.
Revenind la notiunea de “bebelus prea mare”, iata care sunt nou-nascutii care intra in aceasta categorie:
1. nou-nascutul macrosom, cel a carui greutate depaseste 4000g, desi sunt propuse si alte valori( peste 4000g din mame diabetice, peste 4500g din mame fara diabet). Macrosomia se apreciaza in functie de sex, etnie, greutatea raportandu-se la curbele ponderale specifice unui anumit grup populational, indexul corporal (Gx100/talie) fiind cel care imparte macrosomia in 2 categorii: macrosomie globala si macrosomie segmentara. Complicatii:
- materne- cele mai frecvente sunt reprezentate de rupturi vulvo-perineale( se impune epiziotomia), cervicale, vaginale, uneori lezarea vezicii si rectului, rareori ruptura uterina;
- fetale: blocarea umerilor, fracturi humerale, elongatii de plex brahial, hemoragii meningo-cerebrale, cefalhematom, exitus.
2. bebelus cu greutate normala, prea mare pentru un bazin cu diametre modificate:
a. bazine micsorate simetrice:
- fara deplasare: bazin aplatizat, bazin turtit transversal, bazin in general stramtat( intalnit frecvent la femeile cu talie mai mica de 1,50m). Complicatii: angajarea nu se produce sau daca se produce apar modificari plastice importante ale capului bebelusului si suferinta fetala; angajarea, coborarea si expulzia capului sunt laborioase, membranele se rup frecvent mult prea din timp, perturband bunul mers al travaliului.
- bazinul osteomalacicv (sarcina agraveaza boala, nasterea nu se poate desfasura pe cale naturala), bazin acondroplazic (bazinul extrem de stramtat indica extragerea bebelusului prin operatie cezariana).
- cu deplasare: bazinul cifotic (angajare facila, expulzie frecvent dificila, uneori cu aplicatie de forceps, obligatorie epiziotomia), bazinul lordotic (ngajare greoaie, coborare facila, rapida, expulzie usoara)
b. bazine micsorate asimetrice: bazinul de schiopatare( permite nasterea vaginala de cele mai multe ori), bazinul cu luxatie coxo-femurala (angajare mai dificila, coborare si expulzie usoare, frecvente rupturi ale tesuturilor canalului moale), bazinul poliomielitic (nasterea pe cale vaginala este posibila), bazinul cocsalgic (nasterea evolueaza natural, fara probleme, indicata cezariana doar in cazurile cu asimetrii grave), bazinul scoliotic (nastere frecvent pe cale joasa), bazinul Naegele (asimetrie extrem de importanta, aparuta in urma atrofiei congenitale a unei hemijumatati a bazinului, nastere vaginala imposibila, cezariana fiind solutie unica)
3. bebelus pozitionat vicios cu capul in bazin - diametre de angajare mari ale craniului, intalnite in prezentatiile craniene cu grade diferite de deflectare, asinclitism, varietati posterioare, situatii ce au frecvent cauze induse( iatrogene): inducerea si declansarea medicamentoasa( prostaglandine, ocitocina etc) si/ sau chirurgicala (ruperea artificiala a membranelor) a travaliului ce forteaza bebelusul sa se pozitioneze intr-o pozitie vicioasa, neacomodata la bazin.
Ce factori contribuie la cresterea in exces a unui bebelus?
-diabetul matern: nivelul crescut de glucoza din sangele mamei diabetice stimuleaza o secretie crescuta de insulina in sangele bebelusului, insulina fiind un factor de stimulare a cresterii
- factori ereditari: tatii cu talie si greutate mare
- sarcina prelungita
-obezitatea prin aport alimentar, exces ponderal mai mare de 20 kg in cursul sarcinii
- gravide cu talie si greutate mare
- populatia de rasa neagra
- numarul de nasteri: macrosomia frecventa la multipara si primipara in varsta
In general, cei mai multi bebelusi care se nasc cu greutatea de peste 4 kilograme sunt de sex masculin.
►Citeste si "Cat zahar ai voie sa consumi in timpul sarcinii?".
Ce modalitate de nastere este recomandata in acest caz: naturala sau prin cezariana?
Pentru fetii macrosomi proveniti din mame diabetice, cu diabet dezechilibrat, suferinta fetala, ruperea prematura a membranelor, preeclampsia, eclampsia(frecvent asociate diabetului gestational) este recomandata extragerea prin operatie cezariana in interesul lor, deoarece riscul de moarte fetala este mare. Operatia cezariana, in afara complicatiilor enumerate si raportata la greutate bebelusului, este indicata in cazul unei greutati mai mare de 4250g, estimata ecografic. In timpul nasterii vaginale, mama si fatul vor fi supravegheati indeaproape, inclusiv prin mijloace clinice si de laborator. Suferinta fetala aparuta in perioada de dilatatie indica op. cezariana, iar in expulzie forcepsul.
Pentru mamele cu bazine modificate in cazurile atent selectate se recomanda nasterea pe cale naturala, pentru beneficiul amandurora, piatra de hotar fiind reprezentata de proba de angajare a craniului in bazin in timpul travaliului activ, in conditii bine stabilite: contractii uterine eficiente, membrane rupte, orificiul uterin dilatat cel putin 6 cm, fara a fi prezente semne de suferinta fetala( ritm cardiac fetal anormal, “ inverzirea” lichidului amniotic, scaderea ph-ului din sangele fetal etc.), care se deruleaza intr-o perioada predefinita de timp, proba care de altfel este singura care pune cu certitudine diagnosticul de disproportie cefalo-pelvica, fara ea “totul este poveste”. Din fericire, in general natura are grija ca mama sa nasca un copil potrivit bazinului ei, iar exceptiile bine argumentate sunt rare, iar acelea vor avea ca unica solutie operatia cezariana.
Ce complicatii pot aparea la nastere, atat pentru mama cat si pentru bebelus?
- operatia de cezariana in sine este o complicatie a nasterii, care este indicata in aceasta situatie in interes fetal
- confuzia dilatatiei complete (cu bebelus neangajat) cu faza expulziva (dilatatie completa si bebelus angajat si coborat in excavatie pana la nivelul vulvei) agravata de falsa angajare (doar bosa este angajata!) duce la nerecunoasterea disproportiei intre bebelus si bazin, insistandu-se gresit asupra acestei situatii prin administrarea de perfuzii ocitocice si/ sau, mai grav, prin efectuarea manevrei Kristeller (malpraxis!).
- leziuni ale tesutului moale al canalului de nastere: rupturi vulvo-perineale, cervicale, uterine, lezari ale vezicii urinare, rectului
- necesitatea de spatiu pentru degajarea craniului fetal, in caz de perineu rigid, inextensibil, asigurata prin efectuarea epiziotomiei
- un uter suprasolicitat in timpul travaliului si nasterii poate sangera mai mult in perioada imediata de 2-3 ore de consolidare a hemostazei naturale, ceea ce duce la un risc crescut de hemoragie postpartum.
- posibila distocie de umeri din cauza marimii bebelusului (macrosomie globala), sau al diametrului biacromial (al umerilor) mare intalnit la bebelusii cu mame diabetice (macrosomie segmentara), a unui viciu de bazin, complicatie ce nu poate fi prediagnosticata, ci doar suspicionata, alt motiv bine intemeiat pentru efectuarea epiziotomiei ( alaturi de suspiciunea de suferinta fetala).
- fracturi humerale, elongatii de plex brahial, hemoragii meningo-cerebrale, cefalhematom, exitus
Daca se opteaza pentru nastere naturala, aceasta poate dura mai mult in cazul unui bebelus prea “voinic”?
Optiunea de a naste pe cale naturala trebuie sa fie acceptata in urma unui consimtamant bine informat, date fiind riscurile enumerate mai sus si in cazuri atent selectate, cu argumente bazate pe evidente practice. Da, poate fi vorba de un travaliu mai laborios, mai lung, cu risc de complicatii mai mari, atat materne, cat si fetale, de aceea trebuie pastrata deschisa optiunea de a se extrage bebelusul prin operatie cezariana in cazul unei probe de angajare negativa, a aparitiei suferintei fetale sau a altei urgente obstetricale.
Cat de mult dureaza recuperarea dupa ce o femeie naste un bebelus prea mare?
Nu mai mult ca in alte situatii: depinde de felul in care au decurs travaliul si nasterea pe cale naturala sau extragerea bebelusului prin operatie cezariana: de gradul de afectare fizica (discomfortul dat de existenta leziunilor si a complicatiilor lor, ingrijirea acestora, perioada de vindecare) si psihica, cat de traumatizant a fost travaliul sau nu, cat de tare a afectat-o esecul unei nasteri pe cale naturala, cu cata usurinta sau nu s-a luat decizia de terminare a nasterii prin op. cezariana, cat de afectat a fost copilul sau nu…
Se recomanda cu tarie recuperare abdo-perineala dupa 6-8 saptamani de la nastere prin exercitii specifice cu personal specializat, in niciun caz aerobic, fitness, “abdomene”… care pot face mult mai mult rau, decat bine, prin agravarea incontinentei urinare/ fecale, a diastazei dreptilor abdominali, a prolapsului genital.
Ce cantitate de lapte ar trebui sa consume un bebelus cu peste 4,5 kg la nastere?
Nevoile fiecarui nou-nascut sunt variabile si nu se pot prescrie retete de alaptare, indiferent ca are 2000g 3000g sau 4500g. Aportul energetic pe cale digestiva recomandat pentru a permite o crestere de 15-20 g/ zi este de130 kcal/kgc/zi( European Society for Paediatric Gastroenterology and Nutrition- (ESPGAN) sau 105-130kcal/kgc/zi( American Academy of Padiatrics), cei bolnavi necesitand o cantitate mai mare pentru crestere. Glanda mamara este capabila sa ofere suficient lapte pentru a asigura nevoile nutritionale totale din primele 6 luni si partiale pana la mai mult de 1 an pentru copil. Secretia lactata se bazeaza pe pricipiul cerere si oferta. Nevoile si apetitul copilului regleaza secretia lactata, iar apetitul este stimulat prin alaptare la cerere si tinerea copilului la san pana cand acesta se satura.
Pentru ca mama sa aprecieze eficienta alaptarii si cresterea ponderala neonatala ea trebuie sa stie sa urmareasca numarul de scaune, urini si supturi / 24 ore. Astfel din ziua a 4-a trebuie sa bifeze cel putin 3 scaune (daca initial a fost meconiul, scaun vascos verde negricios lipicios, ulterior va fi galben, cu grunji de grasime si consistenta scazuta, uneori foarte frecvent,8-10/zi), 6 pipi (galben-incolor, fara miros) si macar 8 supturi.
O alaptare eficienta va avea ca rezultat un bebelus roz, reactiv si spontan la stimulii din jur, in caz contrar, un bebelus apatic, cenusiu sau palid, scaune rare, supturi putine, urina galben- ruginie.
Foto: Pixabay.com
