Consilierea psihologica si strategiile psihoterapeutice centrate asupra gravidei si asupra cuplului joaca un rol insemnat in orientarea acestor persoane spre evitarea factorilor de risc pentru confortul psihic (conflicte intra- sau inter-personale, angoase, pasivitate, apatie, nervozitate) si in adoptarea unor tehnici de coping, pentru ca partenerii de cuplu sa se acomodeze noilor expectatii si responsabilitati de status/ rol. Mai mult, diagnosticarea corecta si din timp a unor tulburari psihice grave (tulburari de personalitate, schizofrenie cronica, dependenta de alcool, droguri etc.) si tratamentul corespunzator sunt necesare pentru a preveni gesturi necugetate, abandonul sau pruncuciderea, precum si pervertirea mai atenuata a instinctului matern, prin deficientele de relationare sau ingrijirea viciata a bebelusului.
Sa trecem in revista cateva dintre principalele abordari terapeutice care acorda un interes special problemelor legate de graviditate. Astfel, va puteti alege in cunostinta de cauza un program terapeutic mai apropiat perspectivei sau nevoilor dumneavoastra.
Psihanaliza este indreptata spre constientizarea dinamicii pulsiunilor si dorintelor inconstiente, precum si asupra impactului nasterii si al sectionarii cordonului ombilical ca psihotraumatism primordial prin care copilul este separat de mama si trebuie sa se acomodeze cu mediul social.
Psihoterapia nondirectiva centrata pe client initiata de Carl Rogers in 1951 este o metoda recomandata in tulburarile nevrotice asociate problemelor de adaptare si integrare. Intre terapeut si clientul care vorbeste “despre sine in prezent” se instituie un climat afectiv de respect, receptivitate si non-intruziune sistematica, vizandu-se redimensionarea si cresterea potentialului de auto-actualizare a Eului.
Logoterapia constituie o metoda a analizei existentiale propusa de Viktor Franckl, prin care psihoterapeutul il indeamna pe pacient sa se detaseze de simptom, sa-si recapete libertatea spirituala si sa umple “golul existential” prin trecerea la actiune, prin efortul de intelegere si cultivare a sensurilor etice si axiologice ale vietii).
Psihoterapiile de relaxare sunt incluse in veritabile programe sofrologice (de pregatire pentru nastere prin armonizarea dintre trup, psihic si spirit. Exemple in acest sens sunt: tehnicile de respiratie din metoda Lamaze; metoda Ceaikovski a nasterii acvatice etc.).
Terapiile estetice ale creativitatii includ ergoterapia (sau vindecarea prin munca), art-terapia, meloterapia, psihodrama (in care pacientul-clientul este pe rand regizorul care isi dramatizeaza propriile trairi si actorul care le da viata).
Terapiile cognitiv-comportamentale vizeaza per ansamblu desensibilizarea progresiva in cazul unor anxietati si fobii, a fobiei de nastere, de pilda.
