Sarcina se distinge printr-un profil nutritional cu totul special si vulnerabil la dezechilibre: poftele femeilor insarcinate se impun adesea cu stringenta si sunt ecoul unor schimbari anatomo-fiziologice si psihice de anvergura.
Alimentatia gravidei trebuie sa tina pasul cu consumul accentuat de resurse, iar aportul nutritional trebuie sa fie pe masura. Nu rareori insa, gravidele manifesta excese alimentare sau o selectivitate pronuntata in privinta alimentelor consumate. “Poftele” gravidelor sunt prezente si in unele cutume si superstitii populare. Astfel, daca nu este satisfacuta o pofta in perioada sarcinii, se crede ca bebelusul va purta “amprenta” acestei abtineri a mamei, sub forma unui semn din nastere. Cateodata, profetia se auto-implineste.
Manualele de psihopatologie mentioneaza drept tulburari de care sunt afectate gravidele parorexice, constand in excese alimentare sau in ingerarea de substante nealimentare. Denumirea stiintifica pentru "poftele” din cursul sarcinii este “pica”, o tulburare minora desemnand consumarea cu placere a alimentelor foarte sarate sau condimentate, sau chiar a unor substante nealimentare (pasta de dinti, sapun, carbune, creta). De obicei, ea dispare dupa nastere.
Opsomania este dorinta compulsiva de a manca dulciuri in exces, iar gravidele se pare ca sunt “ciocolatomane”, poate mai mult decat majoritatea celorlalti oameni. Anxietatea sporeste aceasta manifestare.
Din dorinta de a-si mentine silueta cat de cat in parametri acceptabili, unele femei insarcinate isi propun standarde de suplete mult prea exigente pentru conditia lor fiziologica. Rezultatul? Ele se infometeaza, tin diete drastice, cu riscul de a subnutri fatul si de a-si epuiza prea rapid energia atat de necesara.
