Hai, împinge, mișcă-te! Are 2 kile amărâte și nu ești în stare s-o naști. Faci parte din categoria femeilor care nu merită să fie mame. Asta am auzit eu de la medicul anestezist în timp ce îmi nășteam copilul, crăcită pe o masă, despărțită de restul gravidelor în travaliu doar de niște uși de sticlă, permanent deschise. Aceeași femeie mi-a spus, trei ani mai târziu, când am avut “norocul” să pic tot pe tura ei la chiuretaj, să nu mai plâng atâta, mai am un copil acasă, nu-mi ajunge? Deși nu s-a desfășurat deloc ca în filme și povești, nici măcar așa cum spun specialiștii că ar trebui să fie, eram convinsă că nașterea nu m-a afectat și că Ana a compensat neajunsurile. Până când m-am surprins cu lacrimi în ochi când am citit într-un document tot ce nu a fost nașterea pentru mine.
E vorba de travaliul tău, nașterea ta și bebelușul tău. Este experiența ta și ai dreptul să fie cea mai frumoasă.
Mi-am dat seama atunci că nimeni pe lumea asta nu are dreptul să îți ciuntească prima întâlnire cu copilul tău. Nimeni nu decide cât ești tu de bună mamă sau cât meriți să fii ajutată. Nimeni nu îți poate impune cum să naști, fără dovezi medicale solide. Nimeni n-are dreptul să îți smulgă copilul de lângă tine, dacă este perfect sănătos, numai pentru că o cer protocoalele.
(...)
Citeşte mai mult pe pisicapesarma.ro
