Vilii corionici sunt cili care rasar din corion pentru a asigura o zona maxima de contact cu sangele mamei. Vilii corionici invadeaza endometrul si permit transferul de nutrienti de la sangele mamei la sangele fatului. Corionul reprezinta membrana care exista in timpul sarcinii intre fetusul care se dezvolta si mama.
Vilii corionici sunt produse ale conceptiei si sunt o conditie sine qua non a sarcinii. Sangele embrionic este transportat catre villi de ramurile arterelor ombilicale si dupa circularea prin capilarelor villilor este readus la embrion prin venele omblicale. Vilii sunt parte a bordurii dintre sangele matern si cel fetal in timpul sarcinii.
Esantionarea villus corionica
Acum ca am detaliat putin fiziologia viliilor corionici, sa vedem ce este analiza EVC (esantionare villus corionica) si la ce foloseste.
Esantionarea villus corionica este un test prenatal in care sunt prelevati vilii din placenta pentru testare pentru a identifica anumite conditii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down sau pentru alte afectiuni genetice cum ar fi fibroza chistica. Villi sunt parte a placentei si dispun de materialul genetic al bebelusului.
Analiza nu este insa lipsita de riscuri.
De ce se face
Analiza villus corionica este facuta, dupa cum am mai spus mai sus, pentru identificarea posibilelor boli genetice si cromozomiale ale bebelusului. Deoarece este realizata intre saptamanile 10-12, este analiza prenatala cea mai timpurie pentru identificarea bolilor genetice, care poate avea un impact semnificativ asupra managementului sarcinii si poate sta la baza deciziei mamei de a intrerupe sarcina.
Esantionarea villus corionica se face de obicei daca:
- Ai avut rezultate pozitive de la un test de screening prenatal. In cazul in care rezultatele unui test de screening - cum ar fi ecografia din primul trimestru sau alta testare prenatala neinvaziva - sunt pozitive sau ingrijoratoare, poti opta pentru prelevarea de probe villus corionice pentru a confirma sau infirma un diagnostic.
- Bebelusul dintr-o sarcina anterioara a avut o afectiune cromozomiala. Daca o sarcina anterioara a fost afectata de sindromul Down sau alta conditie cromozomiala, sarcina actuala are de asemenea un risc crescut.
- Ai 35 de ani sau mai mult. Copiii femeilor de peste 35 au un risc mai mare de conditii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down.
- Ai un istoric familial de boli genetica (sau una anume), sau tu sau partenerul tau sunteti purtatori ai unei boli genetice. Pe langa identificarea sindromului Down, esantionarea villus corionica poate fi folosita pentru a diagnostica multe alte boli genetice - cum ar fi Tay-Sachs si fibroza chistica.
- Esantionare villus corionica nu poate detecta defectele de tub neural, cum ar fi spina bifida. Daca defectele de tub neural sunt suspectate, o sa ti se recomande o ecografie sau amniocenteza.
Cum se face
Esantionarea prespune prelevarea unui mic esantion din placenta prin insertia unui cateter subtire transcervical sau transabdominal.
De obicei este efectuata prelevarea prin cervix insa exista unele motive pentru care ti se va recomanda cea abdominala:
- Ai avut sangerare vaginala sau spotting cu doua saptamani inainte de analiza
- O infectie vaginala
- Ingustarea sau blocaj cervical (stenoza cervicala)
- Spasme involuntare a muschilor peretelui vaginal (vaginismus)
- O placenta inaccesibila, din cauza unei uter inclinat sau cresteri necanceroase in partea inferioara a uterului (fibrom uterin)
Rareori, medicul ar putea obiecta impotriva esantionarii villus corionice abdominale- care se face prin peretele abdominal - in cazul in care:
- Uterului este grav inclinat inapoi si ai bucle intestinale intre perete abdominal si uter
- Placenta este situata in partea din spate a uterului si copilul tau blocheaza accesul la aceasta
- Conteaza si factorul Rh - o trasatura mostenita care se refera la o proteina specifica gasita pe suprafata celulelor rosii din sange. Acesta poate pune probleme.
- Daca ai Rh negativ, tatal copilului are Rh pozitiv si esti sensibillizata – corpul a inceput deja sa produca anticorpi dupa expunerea la celulele rosii ale bebelusului – ai un risc crescut de complicatii si este posibil ca medicul sa iti interzica efectuarea analizei.
Riscuri
Analiza aceasta are anumite riscuri:
Avort. Ai un risc de avort de cca 1 la 100. Riscul este usor mai crescut daca esantionarea se face prin cervix (trancervical) decat prin peretele abdominal. Riscul creste si daca copilul este mai mic decat varsta gestationala preconizata.
Sensibilizare Rh. Analiza poate face ca unele celule sanguine ale copilului sa intre in fluxul sanguin. Daca ai Rh negativ si nu ai dezvoltat anticorpi pentru Rh-ul pozitiv, ti se va administra un medicament numit imunoglobulina Rh in incercarea de a preveni producerea de anticorpi impotriva celulelor sanguine ale copilului. Un test de sange poate detecta daca ati inceput sa produca anticorpi.
Infectie. Rareori, prelevarea de probe villus corionice poate declansa o infectie uterina.
Unele studii mai vechi au sugerat ca aceasta prelevare de probe ar putea duce la defecte la degetele manii sau de la cele ale picioarelor unui copil. Cu toate acestea, riscul pare sa fie un motiv de ingrijorare doar daca procedura se face inainte de saptamana a noua de sarcina.
Pe parcursul procedurii
In primul rand, medicul va face o ecografie pentru a determina varsta gestationala copilului si pozitia placentei.
Apoi, medicul va folosi ecografia ca ghid pentru a lua proba de tesut de la placenta. Acest lucru poate fi realizat prin colul uterin (transcervical) sau peretele abdominal (transabdominal).
Esantionare villus corionica transcervicala. Daca placenta este intr-o pozitie favorabila, medicul poate lua proba prin cervix. Dupa curatarea vaginului si a colului uterin cu un antiseptic, medicul va deschide vaginu cu un specul si va introduce un tub subtire, gol prin cervix. Cand cateterul ajunge la placenta, va fi utilizata asipratia delicata pentru a extrage o mostra mica de tesut. S-ar putea sa simti crampe in timp ce proba de tesut este prelevata.
Esantionare chorionic villus transabdominala. Daca placenta nu este accesibila in mod clar prin colul uterin sau ai o infectie de col uterin, cum ar fi herpes, medicul va lua proba printr-un ac introdus in uter. Dupa curatarea abdomenului cu un antiseptic, va introduce un ac lung, subtire prin peretele abdominal si in uter. S-ar putea sa ai o senzatie de intepatura atunci cand acul intra in piele si s-ar putea simti crampe atunci cand acul intra in uter. Mostra de tesut din placenta va fi extrasa intr-o seringa.
Intreaga procedura dureaza de obicei aproximativ 30 de minute.
Daca medicul nu poate preleva o cantitate adecvata de tesut la prima incercare, ar putea avea nevoie sa repete procedura.
Dupa procedura
Dupa ce proba de tesut este prelevata, medicul poate face ddin nou ecografie pentru a monitoriza ritmul cardiac copilului. S-ar putea sa ai o mica sangerara vaginala imediat dupa procedura.
Proba de tesut va fi analizata intr-un laborator. Rezultatele ar putea dura cateva zile sau cateva saptamani, in functie de complexitatea analizei de laborator.
Contacteaza medicul daca experimentezi:
- Scurgere de lichid din vagin
- Sangerari abundente
- Febra
- Contractii uterine
Rezultate
Medicul te va ajuta sa intelegi rezultatele esantionarii villus corionice. Ocazional, rezultatele testelor sunt neclare si amniocenteza - un alt test de diagnostic prenatal - este necesara pentru a clarifica diagnosticul.
Cu prelevarea de probe villus corionice, exista o sansa rara de un test fals-pozitiv - atunci cand testul este pozitiv, dar nu exista nici o boala. Este de asemenea important sa ne amintim ca esantionarea villus corionica nu poate identifica toate defectele congenitale, inclusiv spina bifida si alte defecte de tub neural.
Daca prelevarea de probe corionica villus indica faptul ca bebelusul tau are o boala cromozomiale sau genetica care nu poate fi tratata, te vei putea confrunta cu deciziile chinuitoare - cum ar fi daca sa continui sau nu sarcina. Cauta sprijin din partea medicilor si a celor dragi in aceasta perioada dificila.
Sursa foto: hepta.ro
