De-a lungul timpului, numeroase studii au demonstrat că există o strânsă legătură între imunitatea nou-născuților și felul în care aceștia se nasc. Mai precis, cei care se nasc prin intemediul unei intervenţii cezariene şi nu prin naştere vaginală se confruntă cu un risc crecut de boli imunitare ulterior în viaţă. Însă o cercetare recentă contrazice acest lucru.
Printre bolile sistemului imunitar pe care un bebeluș născut prin cezariană le poate dezvolta ulterior în viață se numără astmul (dar şi alergiile), artrita juvenilă, boala colonului iritabil, deficienţele imunitare şi tulburări ale ţesutului conjunctiv. De asemenea, un risc mai mare a fost observat şi în ce priveşte leucemia la maturitate. Toate acestea au fost demonstrate de mai multe cercetări efecutate de oamenii de știință din întreaga lume, de-a lungul anilor.
Însă, potrivit unui nou studiu publicat recent în Nature, teoria conform căreia bebelușii care vin pe lume pe cale naturală, trecând prin vaginul mamei, unde sunt expuși la anumite tipuri de bacterii și de germeni microbieni care îi ajută în dezvoltarea sistemului imunitar, nu sunt deloc mai protejați decât cei născuți prin cezariană. Prin urmare, una dintre practicile adoptate în Occident, gen Vagina Seeding – bebelușii născuți prin cezariană sunt unși pe față cu tampoane îmibibate în prealabil cu secrețiile vaginale ale mamei, este inutilă.
►Citește și Ce înseamnă o cezariană blândă
Medicul Kjersti Aagaard, profesor și specialist în medicina materno-fetală la Spitalul de Copii din Texas, Statele Unite, unul dintre autorii studiului amintit mai sus, a explicat în timpul unei conferințe rezultatele cercetării. “Am comparat flora microbiană a bebelușilor născuți prin cezariană cu cea a celor care au venit pe lume pe cale naturală, la 4 – 6 săptămâni de la naștere, și nu am descoperit nicio diferență notabilă. Este important această descoperire, mai ales că mai bine de un milion de bebeluși se nasc ărin cezariană, în fiecare an, în întreagă lume”, a explicat Kjersti Aagaard.
Sursa: KidSpot
