Depresia post partum. Ati trecut prin asa ceva,...

• 18 mai 2015
• de ivan

Cum am mai spus, uneori depresie e prea mult spus de multe ori. Cele mai multe mamici au un episod depres. E bine in aceste situatii sa ai un ajutor pentru treburile gospodaresti, sau pe cineva care sa stea cu copilul cat timp sa apuci sa faci un dus fara griji, sau sa mergi la un coafat, sau pur si simplu sa te poti odihni fara sa tresari din somn ca se aude copilul plangand. Ajuta sa ai si un grup de praspete mamici cu care sa imparti experientele, sau prietene cu care sa vorbesti. Dar in primul rand ajuta sprijinul partenerului.

• 18 mai 2015
• de ccalin

Nu stiu daca a fost depresie, dar am avut o perioada in care nu am mai vrut sa ma uit in oglinda. Pur si simplu, cateva luni treceam pe langa ea, ma uitatam, dar vedeam cumva prin mine, nu ma puteam sa ma percep. Dupa vreo 2 luni, mi-am revenit singura. Adica, nici nu m-a batut nimeni la cap ca as fi grasa sau in vreun fel, doar m-au laudat pentru ceea ce am reusit sa fac.

• 19 mai 2015
• de SimonaH

Tin minte ca s-a mai discutat recent despre depresia post-partum. Majoritatea femeilor dupa nastere sufera de baby-blues, putine ajung la depresie si inca si mai putine ajung la psihoze post-portum. E foarte important ca proaspata mamica sa aiba parte de ajutor in perioada de acomodare, sa aiba o alta proaspata mamica cu care sa poata impartasii experiente si sa mai schimbe 2-3 vorbe, daca ar putea sa reia diverse activitati pe care le facea inainte de sarcina ajuta f mult. Cel mai important, asa cum zice si Crina, ramane sprijinul partenerului, sa fie acolo neconditionat:)

• 19 mai 2015
• de danielap

Asa este, se produc oricum niste schimbari hormonale , mai ales la inceput, plus noua viata ca proaspata mamica ... Si eu am avut niste stari emotionale la inceput, insa cu timpul s-au mai atenuat si am devenit cat de cat mai linistita , mai acomodata cu ideea ca sunt mamica si trebuie sa imi dedic foarte mult timp pentru copil, sa ma impart intre 1000 de lucruri si oameni. Sotul mi-a fost alaturi , parintii mei si 1-2 prieteni ce au avut un aport efectiv in aceasta perioada. :)

• 19 mai 2015
• de Rocxy

Hormonii mei deja au inceput s-o ia razna...Sunt foarte sensibila, plang din orice. Nu mereu, dar ma apuca tam-nesam. Cred ca asta va fi depresia mea, voi fi super sensibila. Sotul va trebui sa ma inteleaga si sa ma sprijine.

• 19 mai 2015
• de mihalca2203

Mai curand am vrut sa fiu lasata in pace sa nu stea nimeni pe capul meu , sa fiu pisata din toate partile! De aceea am si limitat pe cat posibil vizitele! E normal sa fii mai sensibila organismul trece in aceasta perioada prin foarte multe modificari!