Pregatirea pentru o nastere inainte de termen
Nasterea inainte de termen se poate intampla brusc sau dupa zile ori saptamani de asteptare si ingrijorare. Daca se asteapta o nastere prematura, medicul poate oferi informatii din timp si poate pregati parintii pentru acest lucru. Este bine ca nasterea sa aiba loc intr-un spital cu sectie de terapie intensiva pentru nou-nascuti. Daca nasterea are loc intr-un spital fara o astfel de sectie, mama si copilul vor fi transferati in cel mai apropiat spital cu sectie de terapie intensiva, in caz ca este nevoie.
Inainte de nastere, se poate vizita sectia de terapie intensiva sau daca acest lucru nu e posibil, un cadru medical poate explica ceea ce se intampla intr-o astfel de sectie si poate raspunde la orice intrebare.
Un ajutor pentru dezvoltarea plamanilor prematurului ar putea fi o cura de corticosteroizi pe o perioada de 24 de ore. De asemenea, un medicament tocolitic poate fi administrat in timpul nasterii pentru a o intarzia lasand astfel timp corticosteroizilor sa actioneze. Tratamentul cu corticosteroizi este considerat cel mai eficace tratament pentru prevenirea complicatiilor prematuritatii.
Nasterea dupa 36 de saptamani de gestatie scade riscurile foarte mult. Desi personalul medical este foarte atent la nasterile la 36-37 de saptamani, acesti bebelusi nu vor fi tratati diferit fata de nou-nascutii la termen.
Nasterea
Spre deosebire de nou-nascutii la termen sau cei foarte aproape de termen prematurii si mamele acestora pot avea riscuri foarte mari in timpul nasterii. Ca urmare, exista mai putina libertate in privinta deciziilor ce pot fi luate de catre mama in legatura cu nasterea. Trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:
- felul nasterii precum si conduita medicala dupa nastere sunt mai putin folositoare in cazul unei astfel de nasteri. Se pot refuza medicamentele pentru calmarea durerilor, dar nu se pot refuza antibioticele si corticosteroizii care sunt foarte importanti pentru sanatatea prematurului si o evolutie buna dupa nastere. Se pot pune toate intrebarile referitoare la tratamentul prematurului si al mamei pentru o cat mai buna colaborare cu personalul medical
- se vor administra perfuzii si tratamente intravenoase
- bataile inimii nou-nascutului sunt permanent monitorizate si de asemenea exista un control permanent al mamei in privinta frecventei cardiace, a temperaturii si a contractiilor uterine
- nasterea va fi mai probabil una normala, pe cale vaginala, decat una prin cezariana atata timp cat nou-nascutul nu prezinta nici o suferinta.
O echipa de medici obstetricieni si o echipa de medici neonatologi va lua parte la nasterea unui prematur. Echipa de la neonatologie va fi pregatita cu aparatura speciala pentru a asigura resuscitarea nou-nascutului, ce va fi pus intr-un incubator pentru ca astfel sa i se asigure temperatura necesara. Nasterea poate avea loc intr-o sala de chirurgie in cazul unei operatii cezariene sau intr-o sala de nasteri in cazul unei nasteri naturale.
Prematurul dupa nastere
Dupa ce cordonul ombilical a fost taiat, echipa de la neonatologie va evalua si stabiliza nou-nascutul. Daca sunt mai putin de 36 saptamani de gestatie se va transporta nou-nascutul in sectia de terapie intensiva, daca aceasta exista in spital, daca nu, va fi transferat la un spital care are o astfel de sectie, cu ajutorul unei ambulante dotata cu aparatura necesara asigurarii asistentei medicale unui prematur. Chiar imediat dupa nastere nu se poate sti cat de bine sau cat de rau poate evolua copilul, dar daca nu sunt semne care sa orienteze asupra unor afectiuni medicale, se poate spera ca totul va fi bine, bineinteles, cu o oarecare precautie. Dupa primele ore de la nastere si in primele zile de viata are loc adaptarea nou-nascutului la noul mediu, atunci pot aparea diferitele probleme si complicatii ale prematuritatii.
Evolutia mamei dupa nastere
In timp ce echipa de la neonatologie se ocupa de nou-nascut, o echipa de obstetricieni se ocupa de mama. In functie de situatie, recuperarea mamei poate dura cel putin cateva ore. Intre timp partenerul de viata poate insoti copilul in sectia de terapie intensiva.
Inaintea aparitiei laptelui la san (a 3-a sau a 4-a zi de la nastere) mama impreuna cu medicul neonatolog pot decide planul pentru alimentatia nou-nascutului. Daca se hotaraste pentru o alimentatie naturala (la san) se va folosi o pompa speciala pentru scoaterea laptelui pana cand nou-nascutul va fi capabil sa suga singur. Alimentatia la san poate fi o provocare emotionala. Exista intrebarea daca aceasta noua situatie este cumva prea grea. Pentru a lua o hotarare buna trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte:
- laptele de mama contine anticorpi care ajuta prematurul impotriva infectiilor grave si cu debut precoce care includ sepsisul, enterocolita ulcero-necrotica, precum si diferitele infectii ale cailor respiratorii si auditive ce pot aparea ulterior in copilarie
- laptele de mama asigura o buna absorbtie a diferitilor nutrienti, ajuta la o buna dezvoltare a sistemului digestiv si nervos
- atat laptele de mama cat si laptele praf pot asigura o buna nutritie prematurului
- alaptarea este unul dintre cele mai bune lucruri care poate fi facut pentru prematur, dar este in acelasi timp obositoare si dificila. Daca nu se doreste alaptarea sau nu se este posibila, atunci formulele de lapte praf vor asigura prematurului o buna alimentatie
Deoarece formulele de lapte praf nu pot asigura si o protectie impotriva infectiilor, neonatologul va incuraja asigurarea laptelui de mama macar in primele saptamani de viata. De asemenea neonatologul va lamuri toate intrebarile legate de lactatie inainte si dupa nastere.
Cum sa aveti grija de mama?
Daca nou-nascutul va merge intr-o sectie de terapie intensiva mamele trebuie sa se astepte sa fie coplesite cu multe situatii emotionale si informatii noi. Pot sa existe discutii in contradictoriu intre mama si partenerul acesteia legate de aceasta situatie, pentru ca fiecare simte in felul lui si actioneaza ca atare. Fiecare dintre ei incearca:
- frica si neajutorare
- preocupare. Separarea de copil imediat dupa nastere poate fi brusca si dureroasa ceea ce va face ca parintii sa fie ingrijorati. Este normal ca acestia sa fie mahniti de aceasta separare, precum si de pierderea sperantelor initiale de a avea un copil nascut la termen
- suparare. Se poate ca mama sa fie suparata pe echipa medicala, pe familie, pe ea insasi sau chiar si pe copil. Acesta este insa un lucru normal
- vina. Mama se poate invinui pentru starea copilului, chiar daca a facut totul pentru o sarcina cat mai sanatoasa. In acest moment este bine sa i se aminteasca faptul ca sarcina isi urmeaza cursul sau propriu chiar daca s-au depus toate eforturile pentru o sarcina normala
- izolare. Nu numai ca sectia de terapie intensiva poate fi un loc izolat de restul lumii, dar mama poate simti ca nimeni nu poate intelege prin ce trece ea in acele momente
- ambivalenta. Este normala ezitarea in ceea ce priveste dragostea pentru un copil care nu are un viitor sigur, chiar daca este propriul copil. Exista o combinatie de sentimente care include dragoste, nerabdare, insensibilitate si detasare de acest copil.
Combinata cu recuperarea mamei, tratarea prematurului in sectia de terapie intensiva pot duce la depresie si anxietate. Unele mame chiar pot dezvolta stres post-traumatic.Pentru a trece peste aceasta criza trebuie ca parintii sa aiba grija unul de celalalt. Copilul are nevoie de ambii parinti, integrii din punct de vedere emotional si mental.
Trebuie sa existe un moment de liniste in care sa se puna intrebarile cu privire la ce trebuie facut, cine ar putea oferi un sprijin in aceste momente. Trebuie cautata o persoana apropiata de parinti, care poate oferi sprijinul si trebuie facuta o lista cu principalele dorinte si nevoi. Daca vreuna din urmatoarele probleme nu sunt rezolvate, ele trebuie sa fie o prioritate absoluta:
- acceptarea sprijinului dat de prieteni si familie
- tinerea unui jurnal cu sentimentele si gandurile din aceasta perioada
- daca sectia de terapie are un consilier pentru parinti ar fi bine sa existe o buna comunicare cu acesta
- poate fi consultat un psihiatru sau trebuie mers de urgenta la camera de garda atunci cand exista ganduri de sinucidere sau de a face rau unei alte persoane. Aceste ganduri se pot datora depresiei postpartum sau unui stres foarte intens sau amandurora.
