Terapiile de familie implica consilierea maritala si familiala si urmaresc sa echilibreze emotional si sa detensioneze relatiile intr-o familie, daca este cazul, dupa o serie de evenimente stresante.
Terapiile de familie au rolul de a identifica cauzele conflictelor, de a echilibra interactiunile intre membri familiei si de a dezamorsarea conflictele latente. Terapia de familie poate duce si la rezolvarea unor frustrari mocnite, nemarturiste atat ale adultilor, cat si ale copiilor din familie.
Terapia de familie urmareste sa restabileasca rolurile in familie sa imbunatateasca comunicarea intre toti membrii din familie. In plus o terapie de familie care se aplica tuturor, atat adultilor, cat si copiilor restabileste ierarhia si aduce autoritate parintilor, dar poate sa rezolve unele conflicte (altele decat cele normale si inerente) dintre frati si intre soti.
Uneori, mai ales in cazul famiilor in care in aceeasi casa locuiesc si bunicii (a treia generatie), este necesar ca la terapiile de familie sa participe si bunicii.
O atentie speciala pot sa primeasca din partea terapeutului femeile gravide care pot fi invatate sa se pune in echilibru cu ele insele, sa isi imbunatateasca stima de sine, sa se exprime clar si simplu asupra nevoilor lor. Femeile insarcinate pot trece prin pase depresive, asa ca sustinerea venita prin terapia de familie este necesara si binevenita. Terapia este necesara, uneori si dupa nastere, mai ales pentru femeile care trec prin depresia post-natala.
Femeile insarcinate si proaspetele mamici sunt invatate sa-si exprime clar si deschis sentimentele, gandurile, asteptarile, nevoile, sa valorifice experienta maternitatii pe care trebuie sa o considere ca fiind o treapta in dezvoltarea de sine. Constientizarea tuturor trairilor asociate acestei perioade este mai mult decat utile pentru un pshic echilibart si pentru stabilitatea cuplului in perioada sarcinii si, mai ales, dupa ce vine bebelusul pe lume.
Terapia de familie nu gaseste solutii, ci scoate la suprafata problemele pe care le are familia si care genereaza dizarmonie. Solutiile trebuie gasite de fiecare membru al familiei in parte in functe de rolul si locul lui in cadrul acestui grup social. Terapeutul urmareste in principla expunerea motivelelor de conflict si imbunatatirea comunicarii. Terapeutul poate interveni si propune un plan de actiune in situatiile de criza familiala sau in momente limita.
Terapia are ca scop imbunatatirea relatiilor afective in familie, gasirea cailor prin care acestea se exprima, stabiliraea reciprocitatilor afective, controlul frustrarilor si gestionarea momentelor de furie si nemultumire prin expunerea si rezolvarea lor, in cadrul familiei.
Beneficiile terapiei de familie sunt imense, atat pentru adulti, cat si pentru copii. Din pacate prea putine cupluri si un numar nesemnificativ de familii cu probleme apeleaza la sfaturile si ajutorul unui terapeut sau al psihologilor, ceea ce duce la cresterea tensiunilor si la mentinerea unei stari nefavorabile in familie, mai ales pentru cei mici.
Psihoterapia de familie
