Alimentatia naturala pana la sase luni este formula ideala, insa practica este mult diferita.
Varianta ideala
Laptele matern are o structura speciala, este un aliment inteligent, care se modifica in functie de necesitatile copilului, se adapteaza in functie de varsta si poate sustine, singur, necesarul de nutrienti si lichide al bebelusului, de la nastere pana la sase luni.
Avantajele sunt multiple, atat pentru copil, cat si pentru mama. Pentru copil, laptele matern este cel mai sigur si mai bun aliment. Asigura cel mai bun raport intre necesarul de lipide, proteine si zaharuri, care nu poate fi realizat de nicio formula artificiala de lapte, asigura necesarul de lichide, la care se adauga enzime, anticorpi si nu numai. Este perfect steril, iar pentru mama este cea mai buna cale de a reveni la silueta de dinainte de sarcina, plus cea mai buna protectie impotriva cancerului la san.
Organismul feminin are mecanisme fiziologice, perfect puse la punct, fiind capabil sa adapteze secretia lactata in functie de mai multi factori:
- apetitul copilului - se produce o cantitate de lapte proportionala cu cea consumata de bebe.
- temperatura exterioara - laptele matern are o componenta lichida, care acopera necesarul hidric al copilului la inceputul suptului, si una consistenta, in partea a doua a mesei bebelusului, care satisface foamea copilului. Cele doua componente sunt perfect corelate cu temperatura mediului exterior, astfel ca vara, de exemplu, necesarul de lichide al copilului poate fi perfect acoperit doar prin laptele supt.
- necesarul de nutrienti - secretia lactata variaza din punct de vedere al continutului, in functie de varsta copilului.
Cum apare secretia lactata
Secretia lactata este un proces pentru care organismul femeii se pregateste pe toata perioada sarcinii. Canalele galactofore se transforma si devin capabile sa produca si sa secrete lapte. Imediat dupa nastere sau, in cazul operatiilor de cezariana, la 24-48 de ore de la interventie, apare colostrul, un lapte special plin de anticorpi, gras si adaptat pentru nou-nascutul aflat in primele zile de viata.
Pentru femeile care nasc natural, nasterea in sine este factorul declansator al secretiei lactate. Procesul trebuie stimulat si intretinut, prin punerea copilului la san, folosirea unor pompe mecanice pentru golirea sanului si, implicit, stimularea secretiei.
Pentru mamele care nasc prin cezariana, procesul se instaleaza in doua-trei zile si trebuie ajutat, prin stimulare cu ajutorul pompelor de muls. Poate fi ceva mai greu, dar, odata depasita aceasta faza, totul intra in normal.
Daca in prima luna de viata copilul trebuie pus la san de cate ori ii este foame (si micutul are mijloacele lui prin care iti arata ca asta vrea: plange, isi baga degetelele in gura, cauta cu gurita sanul), dupa prima luna de viata, programul se regleaza. Micutul va manca la intervale regulate de timp, de cele mai multe ori, la trei ore.
Este insa foarte important, atat pentru sanatatea mamei, dar, mai ales, a copilului, ca alimentatia naturala sa fie supravegheata si evaluata de un medic, lunar, pentru siguranta bunei dezvoltari.
Regulile de aur
Nou-nascutul alaptat natural trebuie sa fie pus la san de fiecare data cand doreste sa manance.
O masa trebuie sa dureze intre 30 si 40 de minute, iar la varste foarte mici (sub o luna), bebelusul trebuie stimulat, astfel incat sa nu adoarma inainte de a se fi saturat. Cum poti face acest lucru? Gadila-i usor piciorusele sau mangaie-l pe cap, canta-i si vorbeste-i, in timp ce se hraneste.
Este preferabil ca bebelusul sa suga din ambii sani, la fiecare masa, dar daca acest lucru nu este posibil, ii va fi oferit mereu sanul mai plin.
Intuitia materna este un simt care trebuie folosit din plin. Mama stie si simte ce nevoi are copilul si trebuie sa aiba incredere in instinctele ei, care o vor ajuta sa ia cea mai buna decizie.
Dupa fiecare masa, copilul trebuie ajutat sa regurgiteze - asaza-l cu capul pe umar si bate-l usor pe spate. Aceasta manevra ii va asigura un somn linistit.
Copiii foarte mici pot fi culcati, dupa masa, pe partea stanga, pentru a ajuta golirea stomacului.
Este foarte important ca bebelusului alimentat la san sa nu i se ofere nimic in biberon. Orice alt aport de lichide (apa sau ceai - la recomandarea medicului pediatru), trebuie facuta doar cu lingurita sau cu seringa. Copiii care sug doar la sanul mamei fac parte din categoria celor care refuza suzeta. Astfel incat este indicat sa nu faci uz de acest obiect.
Copilului mic si foarte mic, care se hraneste la san, nu ii trebuie dat sub nicio forma biberonul, pentru ca exista riscul de a renunta la san, in favoarea tetinei, si, automat, secretia lactata se va reduce, deoarece bebelusul nu mai suge. Suptul copilului este principalul stimulent pentru producerea secretiei lactate.
