Repaosul la pat este deseori indicat in sarcina pentru diferite afectiuni ale gravidei. In lumina noilor cercetari insa, se pare ca acest repaos face mai mult rau decat bine.
Societatea pentru Medicina Materno-Fetala din Statele Unite a publicat de curand un ghid prin care recomanda ca repaosul la pat sa nu mai fie folosit ca rutina in sarcina.
“Nu exista nici o evidenta ca repaosul la pat are rezultate benefice” a spus Anthony Sciscione, directorul Delaware Center for Maternal and Fetal Medicine si unul dintre co-autorii ghidului. “Exista insa dovezi ca repaosul la pat poate fi daunator mamelor, bebelusilor si familiilor”.
Aproximativ una din cinci femei primeste indicatia de repaos la pat in timpul sarcinii. Sondajele au aratat ca atat medicii ginecologi/obstericieni, cat si specialistii in medicina materno-fetala prescriu repaos la pat, chiar daca cei mai multi dintre medici nu se asteapta la rezultate deosebite.
Restrictiile in activitatea din sarcina sunt cunoscute ca “repaos la pat” si sunt pe larg recomandate pentru un numar de complicatii potentiale cum ar fi contractii premature (inainte de 37 de saptamani), cervix dilatat de la travaliu prematur, cervix scurt, o ruptura prematura a membranelor (ruperea apei inainte de 37 de saptamani de sarcina si inainte de instalarea travaliului), tensiune ridicata, preeclampsie, crestere neadecvata a bebelusului, placenta praevia, risc de avort, sarcina multipla si altele.
In acest ghid, Societatea arata ca repaosul la pat nu a dus la reducerea sanselor de nastere prematura in cazul femeilor cu risc sau care au experimentat deja travaliu prematur. Un studiu arata ca nasterea prematura a fost mai des intalnita in cazul femeilor aflate deja in risc de nastere prematura atunci cand au fost consemnate la repaos la pat, atat acasa cat si in spital. Nu exista de asemenea nicio data care sa indice ca restrictionarea activitatii este benefica pentru vreuna din afectiunile obsterice.
Cresterea neadecvata a bebelusului este deseori atribuita problemelor cu fluxul sangvin catre placenta si de aceea este recomandata restrictia de activitate sau repaosul la pat in incercarea de a imbunatati fluxul sangvin. Din nou, studiile nu au demonstrat eficacitatea acestei practici.
In timp ce nu exista niciun fel de dovada a eficacitatii acestei metode, exista cateva efecte negative cu potential daunator. Este binecunoscut faptul ca perioadele lungi de restrictionare a activitatii pot rezulta in pierdere osoasa si musculara. Aceasta conditie apare atat in cazul femeilor gravide cat si a celor care nu sunt gravide. Schimbarile pot aparea dupa cateva zile de imobilitate si nu exista multe informatii despre impactul total al acestor schimbari asupra femeilor gravide.
Repaosul la pat poate creste riscul dezvoltarii de cheaguri de sange la picioare (tromboza venoasa profunda) si miscarea acestor cheaguri catre plamani (embolism pulmonar). Asemenea cheaguri sunt comune in randul femeilor gravide, iar limitarea fizica a activitatii poate agrava aceste riscuri.
Lipsa de miscare poate creste riscul de diabet gestational, de asemenea. Societatea subliniaza faptul ca internarea in spital din cauza complicatiilor din sarcina a fost asociata cu un risc mai mare de diabet gestational, desi este inca nevoie de studii suplimentare. De asemenea, se inregistreaza niveluri ridicate de zahar in sange in cazul pacientelor care au fost consemnate la pat.
In plus fata de efectele fizice negative asociate cu privarea de activitate fizica, exista si un risc crescut de anxietate si depresie, efecte psihologice adverse asupra familiei, pierderea veniturilor si riscul de greutate mai mica la nastere.
Pe scurt, Societatea pentru Medicina Materno-Fetala subliniaza faptul ca restrictionarea activitatii sau repaosul la pat nu dispune de dovezi care sa arate efecte benefice pentru mama sau copil, dar are efecte negative recunoscute asupra mamei, nou-nascutului si familiei.
