Dupa ce afli ca esti insarcinata si trece primul soc in care te intrebi cum se va desfasura de acum inainte viata ta incep sa te bantuie gandurile privind modul in care sunt cei din jur afecatati. Si cand si cum sa-i anunti faptul ca vei avea un copil.
Exista o regula care spune ca sarcina nu se anunta inainte sa treaca primul trimestru, adica primele 12 saptamani. Motivul este unul destul de lugubru - primul trimestru este unul cu risc crescut de avort spontan. Dupa care riscul devine foarte mic. Si multa lume isi doreste sa treaca prin aceasta perioada singura, fara sa se expuna felicitarii si cainarii publice. Mai ales daca avortul este vazut, gresit, ca pe o vina personala.
Parerea mea este ca o asemenea regula chiar nu ar trebui bagata in seama. Daca simti nevoia sa spui, spune, nu te mai incurca in considerente negative. Daca ar fi intr-adevar situatia de asa natura iti inchipui cumva ca ar fi mai simplu sa te descurci fara suportul apropiatilor si sa te comporti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? Ar fi de fapt cu mult mai complicat, intrucat prietenii nu exista numai ca sa ai cu cine sa te duci la mare, ci si ca sa va oferiti reciproc un umar de sprijin in situatii dificile.
O a doua regula enunta in ce ordine trebuie sa se faca anunturile: sotul, parintii / fratii, prietenii apropiati, cei cu care lucrezi, restul lumii. Desi in mare este o regula de bun simt care tine cont de sentimentele celorlalti nici ea nu este batuta in cuie si se poate ajusta in functie de circumstante si preferintele tale. Sa zicem ca vrei sa-i faci sotului o surpriza de ziua lui sau de aniversarea unei date importante din relatia voastra. Nu este de regula nicio problema sa mai amani un pic pentru a o face in modul fastuos in care ti-o doresti. Intre timp, daca ai prietene apropiate si surori carora nu le poti ascunde nimic explica-le cum sta situatia.
Pot interveni si alte lucruri care sa-i puna pe necunoscuti in fata familiei. De exemplu iti doresti de la o cunostinta datele de contact ale unui doctor. Sau vrei sa te apropii mai mult de o proaspata mamica pentru a discuta despre experienta. Se poate intampla si sa amani anuntarea parintilor intrucat iti este frica sa nu devina prea protectori / intruzivi. Nu amana prea mult, de obicei nu exista veste mai buna pentru parinti si e posibil ca ei sa iti fie cel mai bun sprijin in viitorii ani.
Mai exista inca o a treia regula nescrisa, care se refera la modul in care sa anunti. Regula spune - cu cat esti mai apropiat, cu atat anuntul trebuie sa se faca mai direct. Nu anunti tatal scriind pe Facebook si, la polul opus, nu te zbati sa te intalnesti cu toti cunoscutii ca sa le spui ca esti insarcinata. Cu toate acestea, ai mana libera. Poti anunta tatal trimitandu-i printr-un curier, la serviciu, intr-un plic, testul de sarcina. Si poti si sa le trimiti viitorilor bunici o carte cadou despre 'cum sa fii cel mai bun bunic de pe lume'. Si poti si sa faci o poza / un filmulet pe care sa il servesti prietenilor prin email pe post de anunt. Desi este destul de adevarat ca esti suficient de coplesita tu de veste incat numai la jocuri nu iti sta capul.
