O data instalati in sala de travaliu, sotia dumneavoastra va fi supravegheata de o moasa (mai rar de un medic), care va verifica regulat progresia dilatatiei colului uterin. Rapid, sotia va fi monitorizata. Nu va nelinistiti, este un lucru normal. Acest aparat nu va permite doar inregistrarea contractiilor, ci si urmarirea batailor inimii bebelusului dumneavoastra. In cea mai mare parte a timpului, sotiei ii va fi pusa o perfuzie de catre echipa medicala. Nu va pierdeti cumpatul. Aceasta va permite administrarea glucozei si, in caz de nevoie, produse medicamentoase pentru a regla sau forta contractiile.
Si eu, care e rolul meu in toate astea?
Daca sotia dumneavoastra nu este sub anestezie peridurala: o puteti ajuta sa-si stapaneasca respiratia si sa se destinda intre doua contractii, sa o incurajati, sa-i stergeti fata cu apa, sa-i masati partea de jos a spatelui… Si daca este nevoie, sa urmati sfaturile personalului ce o ingrijeste.
Daca ea a decis sa nasca sub peridurala: in momentul in care dilatatia colului va fi suficienta (2/3 cm), medicul anestezist ii va plasa un cateter in spate ce va permite asimilarea produsului anestezic pana la radacinile nervoase. Intre 5 si 10 minute dupa injectia produsului, viitoarea mama va continua sa simta contractiile, dar nu ii va mai fi rau. Dumneavoastra puteti deci sa discutati linistit cu ea. Daca inca nu ati facut-o, este momentul cel mai potrivit sa va puneti de acord in privinta prenumelui copilului.
In sfarsit, iata si faza expulziei. Asezat in spatele ei (locul ideal pentru a evita imaginile ”traumatizante”), o puteti ajuta sa-si gaseasca cea mai buna pozitie, sa se concentreze asupra respiratiei si sa impinga in momentele cheie. Totul se va petrece foarte repede. Fiti pregatit sa imortalizati acest moment magic, cu camera video sau aparatul foto. In cateva minute, copilul dumneavoastra va fi pus pe burta mamei. Impartasiti acest moment de bucurie pura...
