Multe dintre povestile de la noi despre nastere sunt groaznice. Atat de rele incat mi se face pielea de gaina, desi nu mi se va intampla prea curand sa nasc. Asa ca este un lucru bun sa ne uitam cum este si prin alte parti, unde respectul pentru viata merge dincolo de 'bucurati-va ca ati iesit vii de aici'. Desi este vorba despre prematuri, care cu adevarat foarte greu ar fi reusit sa supravietuiasca fara aparatura medicala si ajutor medical specializat. Insa medicii de acolo inteleg ca nu este vorba despre ei, ci despre pacienti, nevoile lor sunt cele care primeaza.
O asistenta care lucreaza in Atlanta, la sectia pentru prematuri, a povestit despre micii bebelusi pe care ii are in grija: "Atunci cand ma gandesc la bebelusii mei visez ca vor avea vieti lungi si pline de satisfactii, ca vor face lucruri marete. Imi place sa cred ca am avut grija de viitorul presedinte al Statelor Unite, de omul de stiinta care va gasi remediul pentru cancer, de un bucatar faimos, de un astronaut sau de un atlet care a luat medialia de aur la Olimpiada. Intotdeauna am vise marete, pentru ca asa este si lupta pe care corpurile lor micute o duce pentru a supravietui."
Si parintii, la randul lor, le multumesc la fel de frumos.
Nu ar fi minunat daca ar exista si la noi mai putina vrajba, de ambele parti?
