Sunt Florina și îngrijorarea a fost multă vreme soră cu mine. Genul ăla de soră lipitoare, de care nu scapi nici ziua, nici noaptea, nici când ai ceva de făcut și nici când vrei să te relaxezi. Nici nu știu care a fost momentul în care am început să îmi fac atâtea griji. Și de ce. Poate pentru că sunt înzestrată de la natură cu capacitatea de a anticipa unele lucruri. Prin urmare, ce anticipam că nu va merge bine începea să mă îngrijoreze și mă frământam, nu glumă. Într-o zi, după o perioadă în care mă trezeam și noaptea amintindu-mi lucruri de peste zi pe care nu le făcusem, mi-am dat seama că așa nu se mai poate. Că am nevoie de o schimbare de perspectivă. Începusem să și citesc mult pe această temă și am descoperit singură ce întrebări să îmi adresez, ca să îmi pot neliniști singură temerile. Am văzut că mă linișteam și am continuat, așa că după o perioadă mușchii mei au uitat cum se încordau pe vremuri și îmi e mult mai ușor. Iată care sunt cele 3 întrebări de adresat în perioade de neliniște și îngrijorare.
Prima întrebare pe care mi-am adresat-o
Ce se poate întâmpla cel mai rău?
A funcționat foarte bine la mine, mai ales că sunt o persoană atât de analitică și fac scenarii pentru toate. Așadar, nu am avut timp să răspund la nu știu care email. Păi…nu are ce să se întâmple foarte rău. Doar în capul meu răspunsul la acel email e important. Lumea se învârte în continuare în ritmul propriu și lucrurile merg, chiar dacă eu întârzii cu un răspuns. Asta e, astăzi am avut full day și, la final de zi, sunt și eu om și am nevoie de odihnă. Plus că la unele mesaje nu poți răspunde instant, pentru că e nevoie de timp de gândire. Iar emițătorul ar trebui să știe singur acest lucru. Sau poate în ziua aia am fost pe drumuri, între întâlniri sau chiar probleme personale, care m-au ținut departe de monitor. Sau poate pur și simplu am avut ceva mai important de făcut. Mai important pentru mine! Pentru că, ce să vezi, în aceeași perioadă de lucru cu mine și neliniștile mele, am învățat să mă mut de pe modul de a-i servi pe alții și a-i lăsa să îmi facă așa cum vor programul, pe modul ”eu sunt cea mai importantă și eu decid ce fac cu prioritate!”. Ah, că bine mai e!
Așadar, dacă nu e ceva amenințător de viață pentru mine și familia mea, nu mă mai agit inutil. Tot restul mai poate aștepta.
(...)
Citeşte mai mult pe florinabadea.ro
Sursa foto: Free pik
