În ciuda faptului că omologul său occidental, Sfântul Valentin, este mult mai promovat la noi în țară, Dragobetele vine din urmă și ne îndeamnă să sărbătorim dragostea în stil românesc. Iată 5 lucruri pe care, poate, nu le știai despre acest personaj și pe care le poți transforma foarte ușor într-o poveste nouă pentru copilul tău.
Preluat de la daci și transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi un patron al iubirii, Dragobetele se sărbătorește pe 24 februarie. Se spune că acestea era fiul babei Dochia, un flăcău chipeş şi iubăreţ. Ce tradiții există în jurlu acestei sărbători? Iată 5 lucruri pe care, poate, nu le știai despre Dragobete.
1. În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în vechime, 24 februarie marca începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii, conform Mediafax.
2. În ziua de 24 februarie, bărbaţii nu au voie să necăjească femeile sau să se certe cu ele, întrucât primăvara îi va aduce ghinion şi un an neprielnic.
3. De Dragobete, nu ai voie să plângi. Tradiţia spune că lacrimile ce curg în această zi aduc necazuri şi supărări în următoarele luni.
4. În unele regiuni din țară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să își afle ursitul își pun sub pernă busuioc sfințit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-și găsească ursitul.
5. În zona Olteniei, se obișnuiește ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc pe post de leac pentru vindecarea unor boli precum cancerul.
Tu ce alte tradiții legate de Dragobete cunoști?
