Cele 2 cupluri și copiii lor și-au strâns lucrurile și ne-au făcut loc. Ne-am așezat, triști că plecăm și veseli că mergem înspre casă. Șalupa a plecat în forță de pe loc, în timp ce noi priveam brazda pe care o făcea în apă și o lăsa în urmă ei. Preț de câteva minute ne-am foit, ca să ne găsim locul. Ne-am pus vestele de salvare și ne-am uitat una la alta, eu și Teo, în timp ce tatăl ei ocupa un loc în față, cu Măriuca. A decis imediat să își schimbe locul și s-a cuibărit la mine în brațe. În timp ce eu stam cu fața la valurile din spatele șalupei, ea a închis ochii învăluită de brațele mele. Și atunci, în lumina aia a soarelui și cu un copil strâns lângă sufletul meu, care abia își ostoia dorul de prietenele pe care și le făcuse în Deltă, pământul a stat pe loc, ca sufletele noastre să danseze libere, acolo, în valuri și în lumina poznașă a soarelui.
(...)
Citeşte mai mult pe florinabadea.ro
Sursa foto: Florina Badea
