Mă găsesc de multe ori așezată pe fotoliu, după ce ba am lucrat, ba am făcut mâncare, ba am pus la spălat, mă găsesc așezată să mă odihnesc și-mi simt brațele goale.
– Iubirea mea, vii la mine în brațe, puțin? îi spun eu copilului jucăuș de lângă mine.
Iar el vine fericit și mi se suie-n brațe, iar apoi de niciunde mai apare încă un copil și se așază și el pe picioarele mele, iar eu îi strâng tare, tare iar brațele mi se fac elastic și le pot cuprinde de zeci de ori inima și sufletul și dragostea și toată viața îmi curge prin vene precum o apă vie.
Îmi râd în păr și-mi dau pupici pe obraz, mâna și-o prind pe după gâtul meu și mă strâng într-o suflare și-mi dau drumul în stropi de fericire.
(...)
Citește mai mult pe mamipetocuri.ro
