Aproximativ 69% dintre părinți nu sunt dispuși să vorbească cu copiii lor despre situația lor financiară, conform unui studiu. Aproape 61% dintre părinți au avut discuții cu copiii lor despre situația financiară a familiei numai atunci când micuții au pus întrebări referitoare la acest subiect.
Părinții dezvăluie care sunt cele 6 lucruri pe care le discută cu greu împreună cu copiii lor:
Moș Crăciun nu există
„Copiii mei și-au dat singuri seama că Moș Crăciun nu există. Cel mai mic dintre ei a început să plângă imediat după Crăciun, pe când avea 8 ani. Mi-a spus: “Zi-mi adevărul! Trebuie să știu!”.
“Eu și soția mea nu le-am spus încă micuților noștri adevărul despre Moș Crăciun. Sunt încă destul de mici și par să se bucure din plin de magia Crăciunului, pe care noi încercăm să o ținem reală cât mai mult timp.”
Probleme financiare
„Părinții mei m-au ținut departe de problemele financiare ale familiei. În schimb, părinții soțului meu au împărtășit cu el aproape tot, inclusiv problemele financiare. Deși nu i-a fost deloc comod cu această situație, a invățat valoarea banilor și a muncii.”
„Trebuie să-i ajuți pe cei mici să înțeleagă că banii vin din muncă și că aceștia trebuie cheltuiți pe lucruri precum locuință, mâncare, sănătate, dar și lucruri distractive.”
Nu întotdeauna ai și un răspuns la întrebarea copilului
„Am început să-mi dau seama că părinții mei nu le știu chiar pe toate, pe vremea când aveam 10 ani. Am observat că erau foarte frustrați pe faptul că nu știau să mă ajute cu toate temele de la școală.”
Copilul nu poate deveni chiar tot ce își dorește în viață
„Le-am spus copiilor mei că pot deveni ceea ce își doresc dacă se străduiesc suficient să-și atingă obiectivele. Bineințeles, sunt și cazuri în care trebuie să ai anumite talente pentru a deveni ceea ce îți dorești.”
Teama că cei mici cresc prea repede
„Mi-e teamă că voi muri înainte ca micuții mei să devină adulți. Tatăl meu a murit când aveam 18 ani...”
Ascunderea problemelor de sănătate în fața copiilor
„Îmi amintesc că am fost devastată pe vremea când aveam 16 ani, când am aflat că bunica mea va muri, în urma unui accident vascular cerebral. Nu știam cum să-mi gestionez emoțiile. De asemenea, m-am simțit vinovată că nu am reușit să o vizitez la spital, din cauză că nu am suportat să o văd suferind.”
