Unul dintre lucrurile de care m-am ferit să-l comunic atunci când aveam copii mici a fost acela de a spune în gura mare, lucru care de altfel mă definește, că abia am așteptat să mă întorc la serviciu după ce am născut.
Mi-a fost o teamă groaznică să afirm public pentru a nu fi pusă la zid de grupurile mamelor care alăptau până la 5 ani și se întorceau la serviciu după 2 și chiar și atunci, cu părere de rău.
Eram destul de lovită în încrederea în mine, așa cum sunt mai toate mamele în perioada imediat de după naștere, nu mai spun că mă păștea și o depresie de care nu am fost conștientă decât foarte târziu, la al doilea copil.
Iar în acest context, pe cât de tare mă durea să văd în jurul meu, peste tot, mame care iubeau să stea cu copiii acasă iar eu nu simțeam decât să mă duc la serviciu, pe atât de greu mi-a fost să accept că îmi este foarte greu să mă accept că simt, dincolo de puterea mea de înțelegere, să fac lucrurile diferit.(...) Citește mai mult pe www.mamipetocuri.ro
