Instanţa va începe dezbaterile în procesul morţii lui Ionuţ Anghel în 9 septembrie, la un mai mult de un an de la moartea băieţelului de patru ani care a fost sfâşiat de câini în Parcul Tei din Capitală, învinuiţi fiind proprietarul terenului unde a avut loc incidentul şi ADP Sector 2.
Dosarul penal legat de moartea lui Ionuţ Anghel a fost deschis în 3 septembrie 2013 de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.
Primii audiaţi au fost părinţii şi bunica băiatului, iar ulterior funcţionari din Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 2, şefi şi membri ai unor asociaţii de protecţia animalelor, precum şi o serie de martori care au interacţionat cu fratele lui Ionuţ Anghel după producerea tragediei.
Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei Caleidoscop, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au atacat pe Ionuţ Anghel, s-a prezentat în 6 septembrie 2013, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiată. Tot în 6 spetembrie 2013 a fost audiată de procurori şi preşedinta Asociaţiei Caleidoscop, Carmen Secăreanu.
Trei zile mai târziu, în 9 septembrie 2013, anchetatorii l-au convocat la audieri pe administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, Constantin Ciorăscu.
În 13 septembrie 2013 anchetatorii au chemat-o la audieri pe bunica lui Ionuţ, Aurica Anghel.
Patru zile mai târziu, în 17 septembrie 2013, a fost la parchet pentru a da declaraţii şi pentru a pentru a depune documente în acest dosar preşedinta Asociaţiei "Cuţu, cuţu", Marcela Pîslă.
Ea declara atunci că autorităţile sunt în mare parte vinovate de tragedie şi că, dacă ONG-urile nu ar fi intervenit prompt încă din 2008, Bucureştiul ar fi fost împânzit de "milioane, poate chiar zeci de milioane de câini maidanezi".
Martor-cheie, audiat după trei săptămâni
Imagini surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei în 2 septembrie, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie 2013 în presă.
Ionuţ şi Andrei Anghel fuseseră surprinşi în timp ce se joacă şi aleargă pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat. Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii. După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare în înregistrare în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc.
Avocatul familiei Anghel declara la acea vreme că cei doi copii au dispărut de lângă bunica lor aproximativ 30 de minute, timp în care aceasta s-a interesat de ei, şi că bărbatul care l-a adus pe Andrei Anghel la bunica sa nu a fost identificat şi audiat până la acel moment.
În 23 septembrie 2013 procurorii au audiat unul dintre cei mai importanţi martori indirecţi din acest dosar, pe Octavian Sandu, bărbatul care l-a adus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.
Acesta a declarat, la acea vreme, la ieşirea de la Parchet, că l-a găsit pe fratele lui Ionuţ pe stradă şi l-a dus în Parcul Tei, iar după discuţia cu bunica a aflat că mai este un copil care s-a pierdut.
ADP Sector 2 şi proprietarul terenului, puşi sub acuzare
La 24 de zile după deschiderea dosarului procurorul Romulus Varga a formulat primele acuzaţii în acest caz.
În 27 septembrie 2013, PICCJ anunţa că Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2, reprezentanţii SC Tei Rezidenţial şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului unde Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, sunt urmăriţi penal în dosarul în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă.
Trei zile mai târziu, în 30 septembrie 2013, procurorii l-au chemat la audieri pe directorul ADP Sector 2, Cristian Lemnaru. Acesta a declarat că nu a fost niciodată datoria ADP să adune câinii de pe străzi şi că terenul unde s-a întâmplat acea nenorocire nu aparţinea domeniului public.
După finalizarea anchetei dosarul a fost trimis în judecată, în 21 martie, iar în 30 mai a avut ultima şedinţă de cameră preliminară judecătorul de caz stabilind începerea cercetării judecătoreşti în luna septembrie 2014.
În rechizitoriul transmis instanţei de judecată magistratul de la Parchetul instanţei supreme nota că "Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului Anghel Ionuţ".
În cazul societăţii Tei Rezidenţial SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, procurorul nota că "nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin asupra minorului Anghel Ionuţ, prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului".
ONG-ul a acţionat într-un vid legislativ. Şefi din PMB şi ASPA, anchetaţi pentru delapidare
Cercetările procurorului au scos la iveală şi faptul că legislaţia românească este haotică în ceea ce priveşte problema câinilor maidanezi şi mai ales a modului în care diversele asociaţii de profil îi pot face scăpaţi din adăposturi.
Concret, Asociaţia Caleidoscop a scăpat de răspunderea penală în cazul morţii lui Ionuţ Anghel, după ce cercetarea a fost clasată de procurorul Varga, care a constatat existenţa unui "context legislativ haotic" în privinţa adopţiei câinilor fără stăpân, ce a permis "reteritorializarea" acestora.
Pentru apărare, bunica e vinovată
Avocaţii învinuiţilor semnalează în schimb "orientarea greşită" a anchetei penale făcute de procurorul Romulus Varga.
"Cazul a fost dirijat din momentul începutului anchetei şi până la sfârşit de către domnul procuror pentru a se eluda orice vină a bunicii, prima vinovată în economia cazului. Principala răspundere raportat la paza copiilor în sensul ăsta o are bunica, nu clientul meu. (...) În schimb (procurorul - n.r.) a căutat vinovaţi solvabili, urmărind de asemenea şi posibilitatea acestora de a li se pune sub sechestru bunuri pe latură civilă, unde se pretind 3-5 milioane de euro, ceea ce în opinia mea întinează memoria acelui copil. Ştiu că s-au cerut câte 1,5 milioane de euro de către părinţi şi două milioane de către minor. Oricum, tot ce s-a făcut s-a făcut fără pic de noimă", a spus unul din apărători.
