Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare de anxietate caracterizata prin:
a) ganduri nedorite, imagini, idei sau indoieli (obsesii) recurente
b) acte comportamentale sau mentale (ritualuri compulsive) pentru a suprima sau neutraliza o primejdie sau de a preveni un rezultat de temut
c) o deteriorare functionala semnificativa intr-un numar de domenii
Desi continutul specific de obsesii si compulsii poate varia de la pacient la pacient, un factor comun este un nivel ridicat de responsabilitate pentru prevenirea efectelor nocive sau greselilor.
Pacientii cu TOC ofera o importanta exagerata gandurilor nedorite, de intruziune, care sunt, de fapt, experimentate de toata lumea si interpreate de ei ca fiind catastrofale.
Potrivit unor studii, TOC este a patra cea mai frecventa tulburare psihica dupa depresie, abuzul de alcool si de substante si fobia sociala.
Statisticile cu privire la TOC sunt adesea considerate a fi subestimate, deoarece tulburarea este adesea tinuta secreta sau ascunsa de catre bolnavi deoarece se considera vinovati ca au asemenea ganduri si ritualuri.
TOC perinatala si postnatala
Tulburarea obsesiv compulsiva din timpul sarcinii si dupa nastere a fost foarte putin cercetata. Cu toate acestea studiile recente sugereaza ca TOC este mai frecventa in acest momente decat in orice alt moment din viata. Unele femei dezvolta TOC in timpul sarcinii sau dupa, pentru prima data, in timp ce altora li se agraveaza simptomele pre-existente. Aceasta crestere a incidentei TOC este probabil sa fie legata de faptul ca sarcina si primele luni sunt momente in care mamele sunt axate in mod natural pe siguranta copilului si se simt responsabile pentru asta. Stresul normal si incertitudinile de a deveni un parinte pot juca si ele un rol.
TOC perinatala si postpartum se invarte de obicei in jurul fricii legate de raul care i se poate intampla copilului, cu grijile axate pe ranirea sau imbolnavirea copilului. Este important sa retii ca experimentarea ocazionala a acestor griji este absolut normala pentru orice mama. Cu toate acestea, unele mame se simt atat de afectate incat trebuie sa ia masuri ca sa isi gestioneze anxietatea sau isi iau masuri de preventie ca temerile lor sa nu se indeplineasca. In functie de griji, pot aparea comportamente compulsive, cum ar fi curatarea, rugaciunea sau evitarea activitatilor si a petrecerii timpului cu copilul. In acest fel, gandurile si comportamentele pot interfera semnificativ cu experimentarea statutului de mama. Modul exagerat in care raspund grijilor devine o problema mai mare decat simplu fapt de a avea aceste ganduri.
Obsesii comune
Obsesiile pot fi axate pe orice, de la germeni la simetrie. Cand TOC se prezinta in timpul maternitatii, responsabilitatile pentru viata si bunastarea unui copil neajutorat poate fi experimentate ca un stres cronic.
Obsesiile, adica gandurile intruzive intra in toate mintile, dar cei mai multi dintre noi fie nu le sesizeaza, fie nu le acorda nicio importanta si pot fi asemanate cu un tren care trece printr-o statie si nu se opreste. O mama cu TOC va acorda atat de multa atentie oricarui gand intruziv incat devine nesanatos.
Exemplele includ:
- Frica de contaminare a mamei, copilului sau a oricui vine in contact cu copilul, de exemplu ideea de contaminare cu HIV, intoxicatii alimentare.
- Ganduri intruzive, imagini, indoieli cu privire la vatamare, de exemplu riscul de abuz/agresivitate, daca nu este atenta.
- Gandul ca bebelusul ar putea fi afectat de ceva rau. De exemplu sterilizatorul nu functioneaza si ca urmare bebelusul se va imbolnavi.
- Perfectionismul. De exemplu totul in jurul casei trebuie sa fie intr-un anumit fel.
Desigur, aceasta lista ar putea continua, insa ilustreaza amploarea diferitelor obsesii pe care mamele le pot avea.
Constrangeri comune
Pentru a incerca sa elimine anxietatea atasata obsesiilor, mamele cu TOC vor actiona in ritualuri pentru a se asigura ca bebelusul lor este in siguranta si nimic rau nu i se va intampla. De fapt, acest lucru duce inrautatirea TOC. Desi anxietatea atasata obsesiei se reduce pe termen scurt, ea se intoarce din ce in ce mai puternica. Acest lucru inseamna ca mama ar putea actiona in ritualuri in cea mai mare parte a zilei.
In lista de mai jos sunt doar cateva exemple ale modului in care se manifesta compulsiile materne:
- Hiper vigilenta cand intalneste oameni noi sau trebuie sa mearga la toaletele publice. Aceasta duce la evitarea atingerii alor persoane, planificarea zilei in jurul pauzelor de toaleta si folosirea excesiva a servetelelor umede si a dezinfectantelor de maini.
- Ascunderea lucurilor ascutite din casa.
- Verificarea constanta ca gazul este oprit, ca pompa de benzina functioneaza corect.
- Trezirea mai devreme decat este necesar si mersul tarziu la culcare pentru a se asigura ca in casa lucrurile sunt aranjate si se desfasoara doar intr-un anumit fel.
- Cautarea asigurarii constante de la prieteni, membri ai familiei si a medicului ca bebelusul este in regula.
Impactul asupra mamei
Obsesile postnatale pot fi insotite de compulsii evidente, cum ar fi verificarea si spalarea. Evitarea situatiei (de exemplu, indepartarea de cutite, evitarea spalarii copilului) si comportamentele de acoperire (tentative de suprimare a gandirii, rugaciuni) pentru neutralizarea obsesiei sau prevenirea unei catastrofe de temut par a fi cele mai frecvente. Acest lucru inseamna ca mama va actiona ciudat si nu va juca un rol activ in viata de familie si in comunitate.
Depasirea TOC
TOC variaza foarte mult in ceea ce priveste gravitatea, dar pentru unii oameni poate fi o stare care ii handicapeaza, cu un impact major asupra vietii lor si a celor de langa ei, inclusiv a copiilor. Din fericire, TOC este o afectiune care se poate trata si prin urmare trebuie sa ajunga cat mai repede la medic persoanele suspecte de TOC.
Citeste si despre depresia antenatala.
Terapia cognitiv comportamentala
Cel mai eficient tratament, de departe, pentru TOC, este terapia cognitiv comportamentala (CBT), iar acest lucru ar trebui sa fie intotdeauna primul tratament abordat, deoarece exista multe dovezi care arata ca este util. Este sigur pentru mame si pentru femeile insarcinate. CBT este o terapie pe termen scurt, structurata, concentrata pe obtinerea de rezultate.
Ajuta la identificarea si la intelegerea modului in care anumite tipare de gandire si de comportament pot mentine TOC. TOC ii face pe oameni sa creada ca ceva terifiant li se va intampla daca nu isi fac ritualurile sau nu evita anumite situatii. In CBT, aceste ganduri infricosatoare sunt testate intr-un mod sigur, planificat si structurat, astfel incat o alternativa, o explicatie mai putin amenintatoare este identificata.
Medicatie
Cuplat cu CBT, unii pacienti pot necesita medicatie. Potrivit Institutului National de Sanatate si Excelenta (NICE) in timpul conceptiei, sarcinii si alaptarii mamele care sufera de TOC pot fi tratate prin tratament psihologic in loc de sau inainte de medicatie. Daca ia deja medicamente trebuie identificate cele mai sigure alternative.
Sursa foto: hepta.ro
