Daca din ce in ce mai putini parinti sunt de acord cu 'bataita' ca masura de disciplina, in ce priveste umilirea am inceput sa devenim foarte creativi. Tot in scopul nobil, desigur, de a avea un copil care pricepe ce este bine si ce este rau. Si cum, dupa parerea noastra, nu vrea sa priceapa suficient de repede, atunci il obligam sa inteleaga.
Registrul umilirii este foarte vast, am sa va prezint, pe scurt, numai cateva din metodele prin care aratam copiilor ca ei sunt mici si noi suntem mari si tot ceea ce conteaza este parerea noastra pentru ca a lor nu valoreaza nici macar cat o ceapa degerata:
- daca este un copilas mai mic si nu vrea sa ne asculte il luam pe sus si il ducem unde vrem fiindca noi suntem niste uriasi si ei niste piticanii
- daca sunt ceva mai marisori si nu ii putem lua in brate cu asa mare usurinta, atunci ii tragem sau ii imbrancim - doar asa, pentru imbold
- ii facem sa se rusineze de nevoile lor: pai ce, tu mai esti un bebelus ca sa plangi asa numai pentru ca ai cazut?
- folosim epitete: de ce esti asa de impiedicat? Nerusinatule, iar ai dat mancare pe jos?
- amenintam: daca nu iti strangi jucariile acum nu mai mergem in parc niciodata!
- comparam: uite ce frumos este imbracata Floricica, tu de ce mergi prin noroi?
- delimitam: fetitele ar trebui sa fie mai ascultatoare, ce esti tu, un baietoi?
- ne aratam ingrijorarea: ce rusine, pana la varsta asta nu ai invatat numerele?
- ii mintim: daca iti mananci marul iti cumpar si tie o pisicuta asa frumoasa cum este aceea din curte.
- ii certam: cum ai putut sa faci pipi in pat? ai udat totul si ne-ai mai trezit si din somn in totiul noptii. UITA-TE la tine in ce hal esti!
Dar nicio umilire nu este mai grava decat cea pe care o faci in fata unui public, astfel incat rusinea sa se aseze asupra copilului inzecit:
- Ce taci ca un mormoloc, zi si tu buna-ziua! Nu stiu ce sa ma mai fac cu el, cumnata, zici ca e cazut in cap
- Lasa ca ma duc eu la gradinita si le spun prietenilor tai ca inca mai dormi cu lumina aprinsa, sa rada toate de tine!
Si, de parca aceste lucruri uzuale nu ar fi suficiente, unii parinti merg chiar mai departe, apeland la metode ce par sa tina de tortura. Cum este cazul recent al unui tata (barbier) din SUA, care a considerat ca este o forma foarte buna de pedeapsa sa il tunda pe copil ca si cum ar fi avut chelie.
Si cum copilul a fost atat de rusinat incat o perioada de timp nu a mai iesit din cuvantul sau, parintele respectiv a inceput sa se laude cu actul sau oriunde a gasit oportunitatea si sa ofere si altor parinti care nu sunt ascultati pozibilitatea de a-si tunde copiii astfel, gratuit. Mai multe aici.
Voi ce alte forme de umilire a copiilor ati mai intalnit?