Destul de des femeile au tendinta de a lasa masurile disciplinare pe seama barbatilor. Cumva, copiii se intimideaza mai usor in prezenta lor, asa ca ii asculta cu mai mare usurinta. Acesta nu este insa un motiv ca sa lasi disciplina numai in seama tatalui. Uite de ce:
De obicei tatal petrece mai putin timp cu copiii
Asta inseamna ca vei fi pusa des in situatia de a spune 'Lasa, ca o sa vezi tu cand vine tatal tau acasa' sau 'Hai sa il sunam pe tatal tau sa ii povestesc ce ai facut.'Cu siguranta sunt fraze pe care le-ai auzit destul de des, sau chiar le-ai spus tu. Sunt fraze usor de spus, insa prin ele ne pierdem respectul in fata copiilor si ei vor ajunge sa nu ne mai asculte niciodata.
Daca vrem sa ne asculte, atunci avem nevoie de mai multa fermitate: sa nu ne razgandim in ultimul minut atunci cand ne hotaram sa pedepsim, sa nu cedam sau sa taraganam pentru ca atunci copiii vor incepe sa blufeze cu fiecare ocazie.
Si femeile pot sa fie ferme
Rareori iti pedepsesti copilul fara sa te simti prost din aceasta cauza. Durerea lui este si durerea ta, asa ca este normal ca orice pedeapsa sa devina dificil de aplicat. Ratiunea ar trebui insa sa primeze si sa nu te inmoi asteptand ca tatal sa arate o fermitate pe care tu nu o ai. Este datoria ta sa pregatesti copilul sa ii fie bine pe picioarele sale in lumea reala, care nu este deloc simpla. Asta este mai important decat cateva lacrimi. Cand este mic face greseli mici, insa atunci cand va deveni mare va face greseli mari, daca nu este corectat la timp.
Desigur, fermitatea nu inseamna ca esti lipsita de empatie. Trebuie sa iti cunosti copilul si capacitatea sa de intelegere:
- alege o pedeapsa realista pentru ca altfel oricum nu ai pune-o in aplicare. 'Asculta-ma fiindca altfel te mananc cu fulgi cu tot' - o alta fraza foarte utilizata - nu va face niciun copil sa te asculte.
- explica de ce dai aceasta pedeapsa si care sunt alternativele pe care le-ar fi avut copilul ca sa fie bine, intrucat el trebuie sa inteleaga ceva din toate acestea. Nu-i explica insa atunci cand este nervos, intrucat nu te poate asculta.
Este incorect fata de tata ca numai el sa aplice masuri disciplinare
Daca ne dorim egalitate in cresterea copiilor, atunci ar trebui sa ne dorim egalitate si la acest capitol. Este incorect fata de tata sa apara mereu ca si personajul negativ. In plus, daca ne va simti prea moi, daca doar el va fi cel care pune piciorul in prag, s-ar putea sa ajunga sa-si piarda respectul pe care il are pentru noi. Si resentimentele nascute din aceasta situatie nu vor dura prea mult pana cand sa apara.
Reciproca este, desigur, la fel de adevarata: nici un tata care doar se distreaza, pretinde ca este 'prietenul' copiilor si niciodata nu ia vreo masura mai neplacuta, disciplinara, nu este bine.
