Copiii, ca si oamenii maturi de altfel, sunt fiinte fragile, care in permanenta se hranesc din dragostea si atentia celor din jur. Este o nevoie primara, normala si are un rol esential in a ne mentine fiinte sociale. Sociopatii prin asta ies in evidenta - ei nu au nevoie de dragostea celorlalti, de sentimentele lor pozitive.
Tocmai din aceasta cauza este atat de dificil sa pedepsesti prin retragerea dragostei sau atentiei fara a o da in bara in ceea ce priveste lucrurile mai importante decat faptul ca a facut o boacana. Intotdeauna cand pedepsim consideram ca o facem pentru binele copilului. Ca sa isi invete lectia, ca sa stie sa faca mai bine in viitor. Nu o sa auzi vreun parinte sa spuna ca i-a placut sa pedepseasca, ci ca a facut-o pentru ca lucrurile sa nu se agraveze. Daca insa pedeapsa se asociaza cu retragerea dragostei atunci il poti face pe copil sa se gandeasca:
- am facut un lucru rau fiindca nu sunt bun de nimic
- parintii mei au dreptate sa nu ma mai placa
- parintilor mei le este rusine ca ma au
- cum va fi viata mea in viitor daca ei nu ma mai iubesc?
- lasa, am sa le arat eu lor!
Retragerea dragostei poate insemna multe lucruri, nu este vorba in niciun caz de o afirmatie cu voce tare 'Nu te mai iubesc!'. De exemplu, poate sa fie o atitudine in care in principal atragi atentia numai asupra lucrurilor negative si pe cele bune le iei ca fiind de la sine inteles. Poate fi o asteptare ca lucrurile sa iasa prost, o neincredere in propriul copil, in capacitatile sale. Poate sa fie o atitudine accentuata de control, de dorinta de a-l modela pe cel mic. Poate fi punerea copilului in situatii umilitoare pentru sine, sau fata de cei din jur - lucru care adesea se intampla inconstient din partea adultului, unii nereusind sa vada copiii ca pe niste oameni cu drepturi depline.
De fapt, tocmai atunci cand gresesc copiii au nevoie de dragostea ta. Din ea se vor hrani ca sa reduca gandurile negative pe care le pot avea despre sine si sa isi propuna ca data viitoare sa iasa mai bine. De atentia ta sporita au nevoie atunci cand lucrurile nu par sa mearga in directia buna. Prezenta ta langa ei este esentiala atunci cand nu se descurca, fie cu probleme mici sau mari. Important in relatia copil - parinte nu este cine este vinovat, cine a avut dreptate. Incalcarea sfaturilor parintesti nu ar mai trebui facuta prin dezmostenire, mai ales afectiva.
