Nici nu contează câţi ani sau ce experienţă în creşterea copiilor ai dobândit, dacă îi ochii celorlalţi eşti doar o mamă tânără, aşa vei rămâne, indiferent de reuşitele pe care le vei avea.
Mamă a doi băieţi, caracterizată adesea de ceilalţi drept mama tânără, ne povesteşte despre modul în care se simte, în calitate de mamă, în faţa tuturor celor care o judecă pentru că a dat viaţă prea devreme.
► Citeşte şi Varsta ideala pentru a avea copii si varsta la care ii facem
Într-o scrisoare deschisă, adresată băieţelului ei cel mare, Alexandra povesteşte cum a fost desconsiderată de toţi cei din jur, atunci când au aflat că la vârsta de 17 ani va fi mamă. „Oamenii ştiau înainte să nasc faptul că eu nu voi fi în stare să îmi cresc singură copilul. Mi se spunea că sunt iresponsabilă, prostuţă şi că mi-am stricat viaţa”.
Ţi-ai făcut apariţia în vieţile celor din jur şi ei nu au văzut nimic. Nu au avut ochi decât pentru mine: mă priveau cu milă, spunându-mi că mi-am stricat viaţa! Nu au văzut părul tău blond şi ochii albaştri, năsucul tău ca un năsturaş şi obrajii trandafirii. Nu au văzut decât vârsta mea; şi m-au judecat. Nu au observat niciodată că eşti fericit, sociabil şi prietenos. M-au văzut doar pe mine. M-au văzut doar pe mine – obosită, epuizată, ruinată emoţional, la fel ca orice mamă în primul an de maternitate. Dar ei au dat vina pe vârsta mea.
Nu au văzut niciodată că poţi face mult mai multe decât ţi-o spune vârsta, nu s-au întrebat niciodată cât timp stau cu tine şi te învăţ forme, culori, litere şi numere, nu au văzut niciodată cât mă chinui cu tine să te adorm, cum îţi citesc poveşti seara şi cât de îngrijorată sunt când nu mănânci. Nu au văzut că mi-am pus viaţa în palmele tale, că planurile, banii şi visurile au fost înlocuite de prezenţa ta – şi că eu am iubit nespus asta.
Nu au văzut niciodată cât de mult te iubesc!
Au crezut că te voi lăsa deoparte cu orice ocazie, că nu voi face stresului şi că din cauza vârstei mele voi creşte un copil nefericit.
Când le-a spus părinţilor că voi deveni mamă, m-am dus la ei cu ochii plini de entuziasm, aveam sufletul plin. Am ieşit din cameră cu inima frântă şi purtând cu mine cuvinte grele.
În fiecare noapte în care ai stat în burtica mea te mângâiam şi îţi ceream iertare pentru că nu sunt mai mult. Am ştiut chiar înainte de a te naşte că nu te merit şi că pentru ceilalţi voi fi doar un număr din statisticile cu mame tinere.
Mi-ar plăcea ca ceilalţi să vadă cât de frumos, de inteligent şi de politicos te-am crescut. Mi-ar plăcea să vadă cât de determinată şi de motivată sunt să îţi ofer viaţa pe care o meriţi. Mi-aş dori ca oamenii să nu îmi mai vadă mie chipul tânăr, ci pe al tău fericit. M-am chinuit, într-adevăr, dar aş mai trece o viaţă întreagă prin asta, dacă aş şti că aşa te voi face fericit.
Să fiu o mamă tânără înseamnă mai mult timp alături de tine, mai mult timp în care să te ţin în braţe, să te privesc cum creşti, cum te dezvolţi, cum te schimbi, cum îţi faci propria familie. Înseamnă să fiu alături de tine mai mulţi ani, să te ajut cum pot mai bine, în cele mai grele momente.
Mi-ai arătat o dragoste unică. M-ai învăţat lucruri pe care nu aş fi crezut să le învăţ vreodată. Simt că îţi datorez ţie frumuseţea vieţii mele şi pentru asta nu pot decât să îţi mulţumesc!
Te iubesc, fiul meu! A ta pentru totdeauna, mama!
